Modelul de inserție a persoanelor cu dizabilități prin intermediul unităților protejate, nu este specific doar României, ci este utilizat ca instrument de integrare socio-profesională și de către alte țări din Uniunea Europeană.
Cât de eficient este modelul și cât la sută contribuie în mod direct la rezolvarea problemei de crearea de locuri de muncă protejate, ne-am propus să analizăm în continuare în cadrul Observatorului de Integritate UPA, solicitând o serie de date statistice de la autoritățile naționale.

Statistici din sector

• 482.454 de persoane cu dizabilități ar putea să fie angajate în câmpul muncii
• 35.213 persoane cu dizabilități angajate (decembrie 2021)
• rata de angajare a persoanelor cu dizabilități în România este de 7,3%, în timp de media europeană este în jur de 35-40%
• 1.189 de persoane cu dizabilități sunt angajate în 283 de unități protejate

Analiza detaliată a apărut inițial în Ziare.com.

În România la data de 31.12.2021, conform datelor oficiale publicate de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, erau înregistrate oficial un număr de 865.573 de persoane cu dizabilități, adulți și copii. Față de 2020, numărul persoanelor cu dizabilități a crescut cu 7.935 de persoane. Din totalul populației țării, persoanele cu dizabilități, reprezintă 4,48%.

Din păcate, în statisticile oficiale ANPD, nu există date cu privire la 2 indicatori foarte importanți: numărul persoanele cu dizabilități care ar avea capacitate de muncă și numărul de persoane cu dizabilități angajate.

Încercând să stabilim totuși, care este rata de angajare a persoanelor cu dizabilități în România, am extras o serie de date, solicitând informații oficiale și de la Ministerul de Finanțe – ANAF. Astfel, am constatat că numărul persoanelor cu dizabilități adulte in decembrie 2021, era de 787.383 persoane, din care daca am exclude persoanele cu handicap grav (facem mențiunea că și aceste persoane au dreptul să muncească conform capacității de muncă), ar rezulta un număr de 482.454 de persoane care ar putea să fie angajate în câmpul muncii.

Conform informațiilor furnizate de către ANAF, in decembrie 2021, un număr de 35.213 persoane erau angajate. Raportat la numărul de adulți cu dizabilități din care au fost excluși cei cu dizabilități grave, putem spune că rata de angajare în România este de 7,3%. Foarte mică raportat la media europeană care este în jur de 35-40%.

Conform Registrului Unităților Protejate Autorizate, un număr de 1.189 de persoane cu dizabilități sunt angajate în 283 de unități protejate. Numărul acesta ar putea crește, dacă mai multe companii care au peste 50 de salariați și nu numai, ar angaja persoane cu dizabilități sauar susține angajarea prin achiziția de produse și servicii de la unități protejate.

Cadrul legal care ar sprijini creșterea numărului de persoane cu dizabilități angajate este subminat de practici incorecte

Legislația permite, ca jumătate din taxa pe care o plătesc la stat angajatorii pentru că nu au angajate persoane cu dizabilități, să fie utilizată pentru achiziții de produse și servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu dizabilități din aceste unități protejate.

Companiile trebuie să se asigure că aceste produse și servicii, nu sunt intermediate de unitățile protejate, pentru că nu au voie să facă acest lucru, legislația fiind modificată în acest sens în august 2020.

Achizițiile de la unități protejate ar trebui să reflecte un angajament pentru sustenabilitate și practici etice.

Pentru a stimula angajarea și tranziția pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități greu ocupabile, e nevoie să fie dezvoltate servicii de inserție socio-profesională în comunitate pe principiul one-stop-shop în care aceste persoane să beneficieze de un pachet integrat de suport. Acest tip de instrument există în România și se numește întreprindere socială de inserție.

Iar unitățile protejate sunt de fapt întreprinderi sociale de inserție specializate în angajarea în muncă a persoanelor cu dizabilități greu ocupabile. Poate o condiționare de a avea un astfel de statut, ar fi inclusiv soluția, pentru a stopa unele practici incorecte în piață, practicate de anumite unități protejate și care ar putea conduce la creșterea numărului de locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități în aceste entități.

E posibil să creștem rata actuală de angajare de la 7,3% spre media europeană, care este 35-40%?

Practica țărilor dezvoltate arată că persoanele cu dizabilități pot avea un loc de muncă, pot avea un rol activ în societate și nu trebuie să aibă doar un rol pasiv de benefiari ar unor ajutoare sociale. Multe dintre aceste persoane pot și își doresc să muncească.

În România sunt entități care au dezvoltat un know-how specific în integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități – întreprinderi sociale de inserție, unități protejate corecte care nu asigură un simplu loc de muncă, ci un pachet integrat de servicii și cu abordare personalizată, flexibilă a fiecărui caz în parte.

Aceste întreprinderi sunt conduse de lideri cu ADN social, care au ca obiectiv maximizarea impactului social și care sunt motivați de realizarea unei diferențe pozitive în lume și de a-i ajuta pe alții. Putem să îi înțelegem doar înțelegând ce înseamnă sistemul de valori personale.

O lege care încurajează persoane cu dizabilități să devină antreprenori

În afară de statul de angajat, persoanele cu dizabilități ar putea lua în considerarea calea antreprenoriatului. Experiența de la ADV România ne-a arătat că și persoanele cu dizabilități pot deveni antreprenori. Două dintre întreprinderile sociale înființate în cadrul programului Acceleratorul de Întreprinderi Sociale au fost înființate de persoane cu dizabilități. Ambele întreprinderi sociale sun autorizate și ca unități protejate, ceea ce deschidea calea către parteneriate cu companii și instituții publice.

Legal Badger a realizat un ghid util pentru persoanele cu dizabilități care explică etapele prin care o persoană cu dizabilități poate înființa o unitate protejată și cum poate obține statutul de antreprenor.

În concluzie…

Colaborarea cu unitățile protejate corecte și cu întreprinderile care creează locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități, reprezintă un instrument puternic prin care putem crește rata de angajare a persoanelor cu dizabilități.

Crearea de noi locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități, ține în mod direct de creșterea capacității de producție și de servicii proprii, la care se adaugă sprijinul oferit în integrarea socio-profesională la locul de muncă.

Stă în puterea organizațiilor să decidă ce impact pot avea banii pe care îi cheltuie.  Pentru că aceștia au forța de a multiplica binele și de a finanța mecanisme care creează valoare pe termen lung și în final contribuie la transformarea comunităților.

În final… un model de urmat

SAP  – compania globală de software, oferă un exemplu extraordinar de implicarea în crearea unui viitor sustenabil printr-un program amplu de achiziții responsabile și susținere a întreprinderilor sociale.

Descoperă care este viziunea SAP asupra sustenabilității și impactului pozitiv în societate.

Sursă imagine:  www.freepik.com