English 
Lect. dr. Elena Cristina Dorneanu, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a realizat o analiză în care explică ce este economia socială.
Articolul ne ajută să înțelegem ce este economia socială, ce sunt întreprinderile sociale, de ce este nevoie de sectorul economiei sociale și care ar fi direcțiile, politicile de susținere în dezvoltare a acestui sector. Articolul oferă detalii privind întreprinderile sociale dezvoltate de fundația ADV România și inițiativele legislative prin care fundația a contribuit la dezvoltarea sectorului de economie socială.
Economia socială este o filosofie socială transpusă în pragmatismul economic. Spunem acest lucru deoarece antreprenorii sociali sunt acei „visători pragmatici” care au talentul, abilitatea și viziunea de a rezolva problemele sociale, de a dezvolta comunitatea.
Economia socială – filosofie sau realitate?, articol scris de Lect. dr. Elena Cristina Dorneanu
De ce este nevoie de sectorul economiei sociale?
Economia socială este necesară pentru a ajuta comunitățile marginalizate și persoanele defavorizate să devină actori activi în economie și în societate. Aceasta promovează inserția socială și dezvoltarea personală, contracarând sărăcia și marginalizarea.
Implicarea celor afectați în rezolvarea problemelor lor sociale poate aduce beneficii duble: depășirea sărăciei și transformarea acestora în contribuitori activi la economie, demonstrând că economia poate avea un impact social semnificativ.
Economia socială se concentrează pe valorizarea potențialului uman și dezvoltarea comunităților, înlocuind dependența de asistența socială cu independența financiară. Această abordare reprezintă o filosofie și o realitate importantă în rezolvarea problemelor sociale.
Economia socială pleacă de la salvarea unor oameni aflați în nevoi și poate ajunge la crearea unui context de bunăstare economică, personală și comunitară.
Economia socială – filosofie sau realitate?, articol scris de Lect. dr. Elena Cristina Dorneanu
Economia socială – o filosofie socială transpusă în pragmatismul economic
În context global, economia socială a devenit un actor cheie, generând locuri de muncă și abordând probleme sociale în timpul crizelor financiare, conform Forumului Economic Mondial.
În aprilie 2023, ONU a adoptat o rezoluție care recunoaște economia socială ca un mijloc pentru dezvoltare durabilă, consolidând poziția sa în peisajul internațional. Topul țărilor prietenoase cu antreprenoriatul social este condus de Canada, Australia, Franța, Belgia și Singapore, conform Thomson Reuters.
În Europa, economia socială cuprinde peste 2,8 milioane de întreprinderi sociale și 13,6 milioane de angajați, contribuind semnificativ la PIB-ul UE și ocupând un loc important în dezvoltarea comunităților. Această abordare este deosebit de relevantă în regiunile și statele cu resurse economice limitate, unde investiția în bunăstarea localnicilor contribuie la dezvoltarea comunităților.
Întreprinderea socială – concept, legislație, exemple
Întreprinderile sociale sunt acele întreprinderi de economie socială atestate de către Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă.
Întreprinderile sociale reprezintă un nou tip de inițiativă, rolul lor fiind acela de a rezolva o problemă socială utilizând instrumente de business: producerea și vânzarea de produse și servicii.
Într-o afacere socială, investitorul își propune să ajute alte persoane, fără a lua dividende din profiturile înregistrate. În definitiv, o afacere socială se administrează ca o afacere clasică, generând profit suficient pentru a acoperi costurile și pentru a crea resursele necesare realizării scopului social.
Economia socială – filosofie sau realitate?, articol scris de Lect. dr. Elena Cristina Dorneanu
Ca forme legale de organizare, întreprinderile sociale pot fi:
- societățile comerciale cu răspundere limitată sau societățile pe acțiuni, atestate ca întreprinderi sociale
- societățile cooperative
- cooperativele de credit
- asociațiile și fundațiile
- casele de ajutor reciproc ale salariaților
- casele de ajutor reciproc ale pensionarilor
- societățile agricole
- cooperativele agricole
Atestatul de întreprindere socială
Atestatul se obține la solicitarea entităților din lista de mai sus, dacă prevăd în actele de înființare și funcționare respectarea cumulativă a următoarelor criterii (Art. 8 alin. 4 din Legea nr. 219/2015 privind economia socială):
- acționează în scop social și/sau în interesul general al comunității;
- alocă minimum 90% din profitul/excedentul realizat scopului social și rezervei statutare;
- se obligă să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe întreprinderi sociale;
- alocă principiul echității sociale față de angajați și administrator, asigurând niveluri de salarizare/remunerare echitabile, între care nu pot exista diferențe care să depășească raportul de 1 la 8.
Acest atestat se acordă pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii.
Întreprinderi sociale de inserție
Întreprinderile sociale de inserție sunt întreprinderile sociale care au cel puțin 30% din personalul angajat sau membrii cooperatori aparținând grupului vulnerabil, iar timpul de lucru trebuie să reprezinte cel puțin 30% din totalul timpului de muncă al tuturor angajaților.[ Prin urmare, întreprinderile sociale de inserție sunt întreprinderile sociale care angajează persoane defavorizate, persoane care aparțin grupului vulnerabil.
Statutul de întreprindere socială de inserție se certifică prin acordarea mărcii sociale, adică acelui certificat care atestă acest statut, care are o valabilitate de 3 ani.
Întreprinderile sociale, cât și cele de inserție au o serie de obligații de declarare, comunicare, prezentare a activității lor la Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă, obligații care sunt detaliate în Legea 2019/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Exemple de întreprinderi sociale
În articolul Economia socială – filosofie sau realitate?, Lect. dr. Elena Cristina Dorneanu oferă exemplul întreprinderilor sociale dezvoltate de ADV – UtilDeco, WISE.travel și JobDirect.
Un alt exemplu de bună practică prezentat în articol este AFIN – prima instituție financiară nebancară din România, cu capital românesc, dedicată sectorului de economie socială.
Doamna Cristina Dorneanu e unul din auditorii fundatiei ADV România cu care lucrăm de mulți ani și ne bucurăm foarte mult să regăsim practica noastră în acest articol.
Exemple din domenii variate pot fi descoperite și pe Harta Întreprinderilor Sociale din România.
Exemple video – urmăriți prezentările video ale întreprinderilor sociale dezvoltate în cadrul Acceleratorului de Întreprinderi Sociale (2020 – 2022).
Care sunt mecanismele actuale de finanțare și de încurajare a întreprinderilor sociale și a întreprinderilor sociale de inserție
- Consiliere gratuită la procesul de atestare și/sau certificare oferită de Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă de care aparține fiecare întreprindere.
- Atribuirea unor spații și/sau terenuri aflate în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale.
- Sprijin în promovarea produselor realizate și/sau furnizate, serviciilor prestate sau lucrărilor efectuate în comunitate și identificarea unor piețe de desfacere a acestora.
- Acordarea de facilități fiscale la scutirea impozitului pe salarii a personalului angajat și netaxarea la normă întreagă a lucrătorilor care au timp redus de muncă, conform legii.
- Primirea de subvenții prin Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă pentru angajatorii care angajează tineri cu risc de marginalizare socială, tineri absolvenți sau persoane peste 45 de ani (beneficiază de prevederile art. 80 și 85 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare).
- Întreprinderile sociale care organizează programe de formare profesională, desfășurate de furnizori autorizați în acest sens, pentru angajații proprii care aparțin grupului vulnerabil beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o sumă de până la 50% din cheltuielile cu aceste servicii de formare profesională.
- Întreprinderile sociale și cele sociale de inserție pot beneficia anual de programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor din sfera economiei sociale (Programe naționale destinate finanțărilor întreprinderilor mici și mijlocii care se derulează de către autoritatea publică central, cu atribuții în domeniul înteprinderilor mici și mijlocii).
Care sunt politicile de susținere în dezvoltare a acestui sector?
Există o serie de inițiative legislative propuse pentru modificarea si completarea legislației existente. Aceste inițiative sunt la stadiul de propunere, fiind în Parlament pentru aprobare.
Achiziții rezervate de la întreprinderi sociale de inserție
PL-X nr 330/2022 Proiect de lege pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice șia Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale
Se propune completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu instituirea obligației de a rezerva 0,5% din valoarea bugetului anual de achiziții publice în sarcina autorităților/entităților contractante, în vederea participării la procedura de atribuire doar întreprinderilor sociale de inserție, în măsura în care aceste achiziții pot fi realizate de aceste întreprinderi.
Subvenții pentru angajații din grupuri vulnerabile din întreprinderile sociale de inserție
PL-X nr. 336/2022 Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2022 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare, modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 în vederea extinderii ariei de sprijin către grupurile vulnerabile angajate în întreprinderi sociale de inserție, asigurând un sprijin sub formă de subvenții pentru toate categoriile de lucrători vulnerabili, fără discriminare.
Scutirea impozitării profitului de 90%, profit care este reinvestit obligatoriu de către întreprinderi sociale de inserție pentru atingerea misiunii sociale
PL-X nr. 601/2022( nr. Înregistrată la Camera Deputaților) sau l519/2022 ( nr inregistrat la Senat) Propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal
Citiți articolul integral în CECCAR Business Magazine, Numărul 29-30, 26 IUL. – 8 AUG. 2023 » ANALIZE ȘI SINTEZE
