Conform datelor publicate de către ANPD la data de 4.07.2024 în Registrul Unităților Protejate Autorizate, în prezent în România sunt autorizate 388 de unități protejate, din care două au autorizația suspendată. Aceste unități protejate aveau angajate în 2023 un număr de 2.553 de persoane, din care 1.664 de persoane erau cu dizabilități (aproximativ 65% din total).

Comparativ cu datele publicate în mai 2023 de către ANPD, în România erau autorizate 368 de unități protejate, care aveau angajate în 2022 un număr de 2355 persoane, din care 1542 de persoane erau cu dizabilitate (aproximativ 65% din total).

În termeni de cifră de afaceri, putem observa că în 2023 valoarea totală realizată de către unitățile protejate autorizate în baza Legii 448/2006 a fost de 122.102.230 Euro, în creștere cu 33% față de 2022, când a fost de aproximativ 91.654.857 Euro.

În cadrul Observatorului de Integritate al Unităților Protejate Autorizate, am analizat și situația persoanelor cu dizabilități angajate pe piața muncii. Conform datelor pe care le solicităm anual de la ANAF, constatăm că în decembrie 2023, figurau ca angajate un număr de 30.808 persoane, față de 30.764 persoane în decembrie 2022.

Practic se observă o foarte mică creștere, de doar 44 de persoane cu dizabilități angajate. Și asta pentru că, din păcate, politicile de ocupare nu sunt adaptate și corelate cu nevoile din piață, iar banii colectați la bugetul de stat din cota pe dizabilitate, nu se întorc în piață în servicii și programe de suport ale angajatorilor în a crea locuri de muncă, a adapta și accesibiliza spațiile și echipamentele, a califica profesional și a oferi servicii de mediere și jobcoaching.

Instrumentul de tip ”întreprindere socială de inserție”, care poate asigura tranziția persoanelor cu dizabilități și din grupuri vulnerabile pe piața muncii, nu este utilizat și susținut de o politică coerentă și un pachet de măsuri care să compenseze capacitatea de lucru redusă, serviciile adiționale de suport și recuperarea medicală.

Pe de altă parte, lipsesc din piață achizițiile sociale, care ar putea fi o altă componentă care să stimuleze angajarea persoanelor cu dizabilități și din alte categorii vulnerabile.

În ceea ce privește cota pe dizabilitate colectată la bugetul de stat de la angajatorii cu peste 50 de salariați, care nu au 4% angajate persoane cu dizabilități, putem observa, conform răspunsului primit de la ANAF nr. 544104/22.05.2024, că în 2023 s-au colectat la bugetul de stat 562.215.708 Euro, comparativ cu anul 2022 când s-au colectat doar 433.661.106 Euro. Diferența în creștere, e posibil să fie generată și de creșterea și salariului minim brut pe economie.

Se respectă sau nu condițiile de autorizare?

Pentru că un aspect foarte important pe care l-am urmărit de-a lungul timpului în cadrul Observatorului de Integritate UPA este legat de vânzarea și intermedierea de produse și servicii care nu sunt realizate de către persoanele cu dizabilități din unități protejate, am realizat o analiză pe codurile CAEN care fac parte din următoarele clase:

• secțiunea G – ”Comerț cu ridica și amănuntul”;
• secțiunea K- ”Intermedieri financiare și asigurări”;
• secțiunea N/cod CAEN 77 – ”Activități de închiriere și leasing”.

Astfel, putem observa că un număr de 17 companii sunt autorizate pe codurile CAEN menționate mai sus, din care 5, au fost autorizate chiar in 2024. Cele 12 unități protejate care au raportat activitate economică pentru anul 2023, au avut o cifră de afaceri pe Legea 448/2006 de 15.673.031 Euro cu un număr total de 70 de salariați din care 52 cu dizabilitate. Aceste 12 unități protejate, au realizat 13% din cifra de afaceri totală pe 2023 a tuturor unităților protejate autorizate, având o pondere de doar 3% a locurilor de muncă create, inclusiv pentru persoane cu dizabilități.

Aceste unități protejate, în special cele autorizate ca secție internă a unei asociații sau fundații, intermediază produse și servicii care sunt realizate de către alte entități care nu sunt unități protejate, iar SRL-urile, fac această intermediere sub formă de leasing și închiriere produse IT, mașini și chiar produse consumabile, spunându-le clienților că pot deduce integral rata, chiar dacă aceasta include valoarea produselor care nu a fost realizată de către persoanele cu dizabilități din cadrul unităților protejate autorizate.

Iar cifrele de afaceri ale acestor companii arată foarte clar că valoarea dedusă, nu este doar aferentă comisionului de leasing sau închiriere, ci include valoarea integrală a produsului, acesta fiind vândută la final de contract pe o sumă modică, care nu este deductibilă pe Legea 448/2006.

De aceea, ADV România a propus modificarea legii, și interzicerea autorizării ca unitate protejată pe aceste coduri CAEN. Printre alte propuneri se numără și obligarea SRL-urilor care sunt unități protejate să se autorizeze ca întreprinderi sociale de inserție și să nu poată să înființeze unități protejate sub formă de secții interne.

Un alt paradox pe care îl constatăm în evaluarea datelor din Registrul Unităților Protejate, este legat de productivitatea pe care o pot avea persoanele cu dizabilități angajate în unități protejate. Am analizat primele 8 unități protejate din registru, care au o valoare a cifrei de afaceri mai mare de 2,5 mil euro.

Iată topul acestora și numărul de locuri de muncă create, inclusiv pentru persoane cu dizabilități, fără a avea date cu privire la norma de muncă lunară a acestora.

După cum putem vedea, aceste unități protejate, au creat doar 5% locuri de muncă din totalul angajaților din unități protejate, inclusiv cu dizabilități, însă au o pondere a cifrei de afaceri de 29% din total cifră de afaceri ale tuturor unităților din Registru.

Dacă ne uităm la productivitatea tuturor angajaților pe an, cred că putem spune că acești angajați au o capacitate de muncă de invidiat de orice companie mare de renume din România.

Conform datelor Eurostat, productivitatea muncii per salariat în 2020 a fost de 12.900 Euro. Cea mai mare unitate protejată din România în termeni de cifră de afaceri, are o productivitate per salariat de 423,212 Euro, iar o unitate protejată cu 4 angajați, toți cu dizabilități are o productivitate de 915,365 Euro.

În fapt, aceste cifre, ne arată două lucruri foarte clare:

• Aceste unități protejate de tip asociații, vând și intermediază o parte din produsele care nu sunt realizate de către persoanele cu dizabilități angajate nici în propria organizație și nici la alte unități protejate autorizate din țară;
• Aceste unități protejate de tip SRL, intermediază o parte din produse și servicii, prin leasing și închiriere, deducând integral valoarea produsului sau al serviciului din taxa pe dizabilitate, în condițiile în care doar comisionul unui astfel de serviciu, poate fi considerat aportul propriu al persoanelor cu dizabilități angajate.

Iar cele afirmate de către noi, sunt susținute și de dovezi ale procedurilor de achiziție derulate de către aceste entități prin SEAP, oferte de preț transmise pe mail sau publicate pe propriul site. Din păcate, observăm că însăși instituțiile care au trebui să verifice aplicarea legii cum este ANAF, încalcă prevederile ei, realizând achiziții de la unități protejate pentru produse care nu sunt fabricate în România, nici măcar de producătorii clasici de astfel de produse.

Chiar dacă ANPD a publicat în data de 22 mai 2024, un comunicat de presă pe care îl puteți vizualiza aici și unde acest paragraf, explică foarte clar, că vânzarea și intermedierea de produse de către ONG-urile persoanelor cu handicap, poate fi realizată doar cu produse și servicii realizate de către o altă unitate protejată autorizată, se pare că legea este încălcată cu bună știință, iar clienții sunt induși în eroare prin artificii de marketing înșelătoare.

Credem că în aceste condiții, ANAF și AJPIS ar trebui să se autosesizeze și să verifice dacă într-adevăr aceste unități protejate au respectat sau nu condițiile de autorizare, conform atribuțiilor pe care le au aceste instituții în baza Legii 448/2006. Mai credem că și Consiliul Concurenței, ar trebui să verifice, dacă există înțelegeri la nivel de companii clasice și unități protejate, de a-și vinde produsele și serviciile pe o facilitate fiscală și dacă nu cumva, acest aspect intră sub incidența ajutoarelor de stat nedeclarate.

Din păcate nu sunt singurele entități cu probleme. Din analiza datelor publicate în registrul oficial, corelat cu prezentările de pe propriul site si altele de specialitate, inclusiv SEAP, putem spune că în jur de 60 de unități protejate nu respectă condițiile de autorizare, iar cifra de afaceri este nerealistă raportată la numărul de angajați și domeniul de activitate. 

Prin urmare, solicităm autorităților publice responsabile să facă de urgență demersuri și să verifice modul de respectare a condițiilor de autorizare a unităților protejate autorizate și respectarea prevederilor legale de funcționare.

---