O parte din prevederile din Ordonanța de urgență nr. 33 din 30 martie 2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 219/2015 privind economia socială se vor modifica. 

• cota de profit ce poate fi distribuit asociaților revine la 10%, nu 30% cât s-a propus în ordonanță;
• întreprinderea socială de inserţie este întreprinderea socială care: are cel puțin 30% din personalul angajat sau membrii cooperatori aparținând grupului vulnerabil și timpul de lucru cumulat al angajaților din grupuri vulnerabile trebuie să reprezinte cel puțin 30% din totalul timpului de muncă al tuturor angajaților.

Ordonanța de Urgență a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr.219/2015

După publicarea ordonanței de urgență nr. 33 din 30 martie 2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 219/2015 privind economia socială, RISE România – membră ENSIE (European Network of Social Integration Enterprises), din care face parte și ADV România, susținută de:

• 15 întreprinderi sociale, întreprinderi sociale de inserție, unități protejate și administratori de grant și alte organizații resursă pentru economia socială;
• Clusterul ”Acceleratorul de Întreprinderi Sociale”, ADV România, care include 70+ membri – întreprinderi sociale, unități protejate din care 20 de entități sunt întreprinderi sociale de inserție autorizate, autorități publice locale;
• Rețeaua de 12 întreprinderi sociale dezvoltată de către Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina;
• Întreprinderile sociale – Asociația Ecosens, WeWilder și Asociația Intersect.

au solicitat Guvernului retragerea de urgență a propunerii de creștere a profitului distribuit către acționari – de la maxim 10% cât era prevăzut în Legea economiei sociale la 30%.

Creșterea ponderii profitului distribuit către acționari face ca entitățile respective să nu mai aibă un caracter social, ci for profit – căzând atunci exclusiv sub incidența legii societăților comerciale.

În luna iunie Camera Deputatilor a dezbătut și adoptat Ordonanța de Urgență a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr.219/2015 privind economia socială economia sociala – legea se află acum în promulgare. În urma dezbaterilor parlamentare Ordonanța transmisă de Guvern a suferit o serie de modificari menite a limita impactul negativ pe carea aceasta l-ar fi putut avea în piață.

Cum va arăta forma finală a legii și ce noutăți aduce

Analiză realizată de Ancuța Vameșu

• președinte RISE – Rețeaua Română a Întreprinderilor Sociale de Inserție prin Activitate Economică
• cercetător internațional și expert economie socială
• nominalizată în Top 100 Women in Social Enterprise 2022
• co-fondator AFIN IFN SA – primul IFN cu capital românesc dedicat întreprinderilor sociale
• fondator Laboratorul de Solidaritate

Modificări

1. Legea aduce câteva clarificări conceptuale sau terminologice

• a domeniilor de activitate acoperite de economia socialaă – de la accentul pus pe ocupare anterior, la incluziune socială și ocupare, introducerea explicită a unor domenii cum ar fi economia circulară și inovarea socială;
• a relațiilor cu autoritățile publice locale – de la independența economiei sociale de autorități publice la caracter privat al acesteia.

Lege	OUG in forma adoptata de Parlament
Art. 2. – (1) Economia socială reprezintă ansamblul activităţilor organizate independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general, interesele unei colectivităţi şi/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creşterea gradului de ocupare a persoanelor aparţinând grupului vulnerabil şi/sau producerea şi furnizarea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări.	„Art. 2. – (1) Economia socială reprezintă ansamblul activităţilor independent de sectorul public, private cu caracter economic şi social, servind interesul general, interesele unei colectivităţi şi/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creşterea gradului de ocupare a persoanelor aparţinând grupului vulnerabil creşterea incluziunii sociale şi/sau furnizarea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări.
Art.5. (1) Economia socială contribuie la dezvoltarea comunităţilor locale, crearea de locuri de muncă, implicarea persoanelor aparţinând grupului vulnerabil, prevăzut de prezenta lege, în activităţi cu caracter social şi/sau activităţi economice, facilitând accesul acestora la resursele şi serviciile comunităţii.	Art.5. – (1) Economia socială contribuie la: a) dezvoltarea comunităţilor locale; b) crearea de locuri de muncă; c) dezvoltarea incluziunii şi coeziunii sociale; d) tranziţie către economia circulară şi inovarea socială; e) implicarea persoanelor din grupul vulnerabil în activităţi cu caracter social şi/sau activităţi economice; f) accesul persoanelor din grupul vunerabil la resursele şi serviciile comunităţii.”

Legea vine cu unele elemente menite să asigure o oarecare coerență juridică – de exemplu, organizatiile fără scop lucrativ din economia sociala au excedente și nu profit în cadrul activitatilor fără scop lucrativ.

Lege	OUG în forma adoptată de Parlament
Art 2 (2) Economia socială are la bază iniţiativa privată, voluntară şi solidară, cu un grad ridicat de autonomie şi responsabilitate, precum şi distribuirea limitată a profitului către asociaţi.	Economia socială are la bază iniţiativa privată, voluntară şi solidară, cu un grad ridicat de autonomie şi responsabilitate, precum şi distribuirea limitată a profitului sau excedentului, după caz, către asociaţi sau membri.”

2. Cadrul de reglementare și criteriile de atestare a intreprinderilor sociale și a celor de inserție

Legea completează spectrul organizațiilor care pot fi întreprinderi sociale – organizații care de fapt formează economia socială și aceasta ar fi trebuit să fie prioritatea legiuitorului, clarificarea domeniului economiei sociale nu doar a sectorului limitat al întreprinderilor sociale.

Astfel, pot fi întreprinderi sociale orice societate cooperativă atât cele de gradul 1 atât și cele de gradul 2 și de asemenea și cooperativele agricole – deși acestea puteau și până acum în baza aliniatului h) care spune că pot fi întreprinderi sociale „orice alte categorii de persoane juridice, indiferent de domeniul de activitate, care respectă, conform actelor legale de înfiinţare şi organizare, cumulativ, definiţia şi principiile economiei sociale prevăzute în prezenta lege.”

Criteriile pentru statutul de întreprindere socială și întreprindere socială de inserție

Parlamentul a salvat caracterul social al întreprinderii sociale. Modificăile propuse de Guvern ar fi ridicat cota de profit ce poate fi distribuit acționarilor de la 10%  la 30%.

Mai mult, Parlamentul a clarificat caracterul social, cu scop de profit limitat introducând criteriul echității și la veniturile administratulor nu doar la angajați.

De asemenea, a revenit la criterii cumulative – număr angajați și timp lucrat de lucrătorii aparținând grupului vulnerabil cu pondere de minim 30% – pentru întreprinderile sociale de inserție.

OUG	OUG în forma adoptata de Parlament
Art.8, alin.(4) Atestatul se acordă acelor întreprinderi sociale care dispun prin actele de înfiinţare şi funcţionare
b) alocă minimum 70% din  profitul/excedentul realizat scopului social şi rezervei statutare;	b) alocă minimum 90% din profitul/ excedentul realizat scopului social şi rezervei statutare;”
d) aplică principiul echităţii sociale faţă de angajaţi, asigurând niveluri de salarizare echitabile, între care nu pot exista diferenţe care să depăşească raportul de 1 la 8.	“d) aplică principiul echităţii sociale faţă de angajaţi şi administratori asigurând niveluri de salarizare/remunerare echitabile, între care nu pot exista diferenţe care să depăşească raportul de 1 la 8.”
(1) Întreprinderea socială de inserţie este  întreprinderea socială care:
SAU	ȘI
„a) are cel puţin 30% din personalul angajat sau membrii cooperatori, aparţinând grupului vulnerabil sau timpul de lucru cumulat al acestor angajaţi reprezintă cel puţin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaţilor;”	“a) are cel puțin 30% din personalul angajat sau membrii cooperatori aparținând grupului vulnerabil. Timpul de lucru cumulat al angajaților din grupuri vulnerabile trebuie să reprezinte cel puțin 30% din totalul timpului de muncă al tuturor angajaților.”

 

Clarificarea măsurilor de acompaniament pe care le pot oferi întreprinderile sociale de inserție prin includerea c) îndrumării pe parcursul procesului de integrare socioprofesională;

3. Măsuri de sprijin

S-a introdus o măsură de sprijin pentru participarea la târguri și expoziții care are însă un impact potențial concret destul de redus.

S-a clarificat modul în care întreprinderile sociale de inserție pot beneficia de:

atribuirea unor spaţii şi/sau terenuri aflate în domeniul public al unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, cu respectarea prevederilor Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul desfăşurării activităţilor pentru care le-a fost acordată marca socială;

OUG	OUG in forma adoptata de Parlament
	facilitarea accesului întreprinderilor sociale și întreprinderilor sociale de inserție la târguri de profil sau târguri comerciale organizate de instituţiile publice în ţară, prin scutirea la plata taxei.
Art.19. – (1) Întreprinderile sociale de inserţie pot beneficia de următoarele facilităţi din partea autorităţilor administraţiei publice locale: a) atribuirea unor spaţii şi/sau terenuri aflate în domeniul public al unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, cu respectarea prevederilor Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul desfăşurării activităţilor pentru care le-a fost acordată marca socială;

Concluzii

• Parlamentul a salvat caracterul social al întreprinderii sociale

Modificările propuse de Guvern ar fi ridicat cota de profit ce poate fi distribuit acționarilor de la 10%  la 30%. Prin diminuarea procentului s-ar fi denaturat scopul social pentru care se înființează întreprinderile sociale.

• Legea aduce câteva clarificări  conceptuale sau terminologice utile
• S-au păstrat criteriile pentru statutul de întreprindere socială și întreprindere socială de inserție – cel prevăzute inițial în Legea economiei sociale
• S-au introdus câteva măsuri de sprijin – facilitarea accesului întreprinderilor sociale și întreprinderilor sociale de inserție la târguri de profil; atribuirea unor spaţii şi/sau terenuri aflate în domeniul public al unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale,

Cu toate aceste acest parcurs legislativ este încă departe de a crea un cadru propice funcționării sectorului. Măsurile de sprijin destinate sectorului rămân în continuare insuficiente și ineficiente – este opinia antreprenorilor sociali și a experților din economia socială.