Proiectul de ordonanță privind măsurile fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice publicat de Guvernul României la începutul lunii august, va avea repercusiuni serioase la nivelul beneficiarilor care implementează proiecte în domeniul educației, ocupării și incluziunii sociale aferente cadrului financiar 2021 – 2027, respectiv asupra Programului Educație și Ocupare (PEO) și Programului Incluziune și Demnitate Socială (PIDS).
Conform acestui act legislativ, începând cu 1 ianuarie 2024, instituțiile publice cu mai puțin de 50 de posturi aprobate și efectiv ocupate, își vor pierde personalitatea juridică și vor fi comasate, desființate, reorganizate, vor fuziona sau își vor transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri. În această categorie, intră și toate cele 8 organisme intermediare regionale (OIR) care asigură în prezent contractarea și monitorizarea proiectelor în regiune. Practic, urmare a pierderii personalității juridice de către OIR-uri, Autoritatea de Management din cadrul Ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene va prelua atribuțiile din domeniul contractării și gestionării modificărilor contractuale solicitate de viitorii beneficiari de finanțare.
Această măsură va afecta foarte mult beneficiarii de finanțare, care vor fi nevoiți să aștepte semnarea contractelor, a actelor adiționale sau a notificărilor foarte mult timp, pentru că toate aceste documente vor veni din fiecare regiune la minister pentru validare si semnare. Având în vedere că vorbim de proiecte mari, de importanță strategică, introducerea de noi elemente în procesul de verificare, validare și asumare a documentelor, vor conduce la blocaje și absorbție scăzută a acestor fonduri.
Această măsură nu ia in considerare faptul, că aceste organisme intermediare regionale, își dimensionează organigrama în funcție de ciclurile de finanțare și a numărul de proiecte contractate. Decizia Guvernului vine într-o perioadă în care de abia au fost lansate primele linii de finanțare și urmează să se deschidă și altele foarte curând. Prin urmare se preconizează că în perioada următoare, nevoile de personal vor crește și cu siguranță aceste entități vor depăși plafonul de 50 de salariați prevăzut în prezent în actul normativ. Ce se va întâmpla atunci? Vor deveni din nou entități independente…, se vor modifica din nou procedurile de verificare și semnarea a documentelor. Astfel de modificări în procesele de implementare a fondurilor europene, nu fac decât să creeze riscuri mari ca beneficiarii de finanțare să nu-și atingă indicatorii preconizați și chiar să intre în incapacitate de plată. Iar acest lucru, va genera repercusiuni la nivel de ținte asumate prin programele operaționale și inclusiv va diminua încasările la bugetul de stat, știut fiind faptul că aceste programe generează locuri de muncă și taxe aferente.
Considerăm, că soluția potrivită ar fi, ca în acest act normativ, să fie introdusă o excepție, care vizează Organismele Intermediare Regionale care gestionează fonduri europene și care au o structură flexibilă în acord cu ciclurile de programare și finanțare europeană. În acest mod, evităm să generăm o problemă de sistem, care cu siguranță pe termen mediu și lung, nu va aduce beneficii nimănui.
Angela Achiței, antreprenor social / Președinte ADV România & cluster ”Acceleratorul de Întreprinderi Sociale” / co-fondator AFIN IFN și RISE Romania