O șansă în plus pentru ocuparea lucrătorilor defavorizați – contractele rezervate pentru întreprinderile sociale de inserție ar putea deveni obligatorii pentru autoritățile publice contractante mari!

Autoritățile publice care fac achiziții anuale de peste 30 milioane de lei vor avea obligația să rezerve minim 0,5% din bugetul anual de achiziţii pentru proceduri rezervate întreprinderilor sociale de inserţie – dacă o nouă inițiativă legislativă va fi adoptată de Camera Deputaților. 

Programul de promovare a achizițiilor publice sociale lansat de Fundația ADV România și Rețeaua Întreprinderilor Sociale de Inserție prin Activitatea Economică pentru facilitarea accesului întreprinderilor sociale de inserție la piața achizițiilor publice a produs ecou la nivel legislativ.

Pe 30 mai 2022, Senatul a aprobat cu unanimitate de voturi propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.98/2016 privind achiziţiile publice şi a Legii nr.99/2016 privind achiziţiile sectoriale. Propunerea a trecut recent și de Comisia de Muncă a Camerei Deputaților. 

Propunerea legislativă a fost inițiată de către deputata Violeta Alexandru și a fost susținută de către mai mulți parlamentari.

Proiectul de lege votat de Senat, aduce următoarea modificare la Legea nr.98/2016 privind achiziţiile publice:

La articolul 56, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin.(P), cu următorul cuprins:

“Autoritatea contractantă, cu o valoare totală a programului anual de achiziţii publice aprobat mai mare de 30.000.000 lei fără TVA, este obligată să rezerve minimum 0,5% din valoarea acestuia participării la procedura de atribuire doar întreprinderilor sociale de inserţie prevăzute de Legea nr.219/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care achiziţia de produse, servicii şi/sau lucrări ale autorităţii contractante poate fi realizată de aceste întreprinderi.”

Achizițiile publice din România s-ar putea alinia astfel și în practică la cele  europene

Prin achiziţiile publice responsabile social (APRS) cumpărătorii publici pot promova oportunităţi de angajare, muncă decentă, incluziune socială, accesibilitate şi respectarea drepturilor sociale şi ale muncii, furnizarea de servicii sociale de înaltă calitate şi pot facilita accesul întreprinderilor sociale la licitaţii publice.

În 2014, Uniunea Europeană a adoptat Directiva 2014/24/UE care reglementează, printre altele, achizițiile publice rezervate și introduce clauze sociale în contractele de achiziții publice. Astfel, au fost elaborate la nivel european prevederi care permit cumpărătorilor publici să acorde prioritate sau să rezerve piețe/contracte operatorilor economici care au drept scop principal integrarea socială și profesională a persoanelor cu dizabilități sau defavorizate, în atribuirea de contracte publice (art. 20 Directiva 2014/24/UE). Directiva a fost transpusă și în România și aceste achiziții au fost introduse explicit în art. 56, alin. (1) din Legea 98/2016, respectiv art. 69, alin. (1) din Legea 99/2016. 

În realitate însă, achizițiile publice responsabile social sunt  o raritate în România. Conform datelor furnizate de către ANAP, în perioada 2016-2021,  au fost derulate prin SICAP un număr de 215 proceduri: 143 de proceduri s-au finalizat cu un contract-încheiat, 59 de proceduri au fost anulate şi alte 13 proceduri erau în derulare în ianuarie 2022, data primirii răspunsului la solicitarea de informaţii de interes public adresată ANAP. Doar 87 de proceduri (40%) au vizat întreprinderile sociale de inserţie, din totalul de 215 proceduri derulate. Un procent de 60% din achiziţii au vizat unităţile protejate. 

Ţări, precum Belgia, Franţa, Marea Britanie, Spania şi Slovacia au introdus diferite condiţionalităţi pentru autorităţile publice pentru a stimula creşterea achiziţiilor publice responsabile social. De exemplu, în 2019, ca rezultat al acestei strategii de achiziţii publice sustenabile iniţiată în 2016 în Spania, deja peste 88% dintre contractele publice din Barcelona aveau clauze sociale şi criterii de mediu şi inovare.

Întreprinderile sociale de inserție vor avea acces sporit la piață

Întreprinderile sociale de inserție sunt modele de integrare în muncă a persoanelor cu dizabilități și din grupuri vulnerabile. Lucrătorii vulnerabili prezintă un cumul de probleme şi au nevoie de un pachet integrat de servicii de inserţie socio-profesională. Aceste tipuri de servicii sunt oferite de către întreprinderile sociale de inserţie, autorizate de către AJOFM-urile din ţară, în baza legii nr. 219/2015 privind economia socială. 

Conform legii privind economia socială, art. 10, alin. (1): „întreprinderea socială de inserţie este întreprinderea socială care:

1. are, permanent, cel puţin 30% din personalul angajat aparţinând grupului vulnerabil, astfel încât timpul de lucru cumulat al acestor angajaţi să reprezinte cel puţin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaţilor; 
2. are ca scop lupta împotriva excluziunii, discriminărilor şi şomajului prin inserţia socio-profesională a persoanelor defavorizate.

Totodată, întreprinderile sociale de inserţie au obligaţia de a asigura, pentru persoanele angajate, care fac parte din grupul vulnerabil, măsuri de acompaniament care să asigure inserţia profesională şi socială. Acestea pot fi: informarea, consilierea, accesul la formele de pregătire profesională, adaptarea locului de muncă la capacitatea persoanei, accesibilizarea locului de muncă în funcţie de nevoile persoanelor, precum şi alte măsuri care au ca scop sprijinirea inserţiei profesionale şi sociale.

De ce era necesară această lege?

Fără un sprijin din partea statului, aceste întreprinderi sociale de inserţie nu-şi pot maximiza potenţialul pe care îl au în piaţă de a asigura tranziţia persoanelor de la statutul de persoană asistată social la persoană independentă cu un loc de muncă. 

Pentru a dezvolta locuri de muncă incluzive e nevoie să crească cererea pentru produsele şi serviciile comercializate de către întreprinderile sociale de inserţie. Iar acest lucru, se poate întâmpla în perioada următoare prin stimularea autorităţilor publice să fie ele un exemplu de responsabilitate socială în domeniu, mai ales cele care gestionează bugete mari, de peste 30.000.000 lei fără TVA anual.

Rata de inactivitate pe piaţa muncii din România este ridicată – 31,6 % (T32019) din totalul populaţiei. Aceasta este mult mai mare în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani (71,2 %) şi al persoanelor vârstnice cu vârsta cuprinsă între 55 şi 64 de ani (51%).

„Accesul la piaţa forţei de muncă rămâne limitat pentru anumite grupuri. Ponderea şomajului de lungă durată în rata totală a şomajului a crescut la 44,1%. în 2020, aproximativ 100.000 de şomeri de lungă durată sunt înregistraţi la serviciile publice de ocupare a forţei de muncă. 88% din aceştia provin din zone rurale, aproximativ 9% sunt romi şi peste 90% sunt identificaţi ca având un nivel scăzut de ocupare a forţei de muncă. Neconcordanţa dintre cererea şi oferta de competenţe şi deficitul de competenţe de bază împiedică soluţionarea acestor probleme. Serviciile publice de ocupare a forţei de muncă nu sunt adaptate în mod eficace la nevoile individuale şi nu sunt integrate cu serviciile sociale, în pofida faptului că sunt disponibile fonduri substanţiale”  – Raportul Semestrului European 2020 – Raportul de ţară din 2020 privind România (link) 

Declarația Violetei Alexandru, inițiatoarea propunerii legislative:

„Avem deja exemplul altor state din Uniunea Europeană (Spania, Franța) care au aplicat măsuri de sprijin pentru entitățile/organizațiile care fac incluziune în muncă, care au introdus obligația clauzelor sociale în contractele de achiziții publice. Existența în lege a posibilității rezervării contractelor de achiziție publică nu a adus efectele scontate (în perioada 2016-2021, doar 87 din cele 215 proceduri cu clauze sociale au vizat întreprinderile sociale de inserție). Persoanele cu dizabilități, persoanele aparținând grupurilor vulnerabile găsesc un mediu propice dezvoltării lor în cadrul întreprinderilor sociale de inserție. Susțin orice proiect care ajută oamenii să își găseasca locul de muncă potrivit.”

Detalii privind propunerea legislativă și urmărirea procesului legislativ: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=19841 

Barometrul achizițiilor publice responsabile social – cercetarea care a constituit un punct important în realizarea propunerii legislative

Cercetarea realizată de ADV România și coordonată de Ancuța Vameșu, președinte Rise Romania, a evidențiat necesitatea și oportunitatea modificării legislative, oferind informații statistice importante din sector.

Principalele constatări ale Barometrului APRS:

• Grad de cunoaștere redus – doar 35% dintre respondenți au răspuns că prevederile legii achizițiilor publice/ sectoriale privind clauzele sociale și contractele rezervate le sunt cunoscute.
• Pondere mică a procedurilor de achiziții cu clauze sociale – doar 15% dintre autorităților contractante care au răspuns la chestionar au derulat proceduri cu clauze sociale sau au rezervat contracte pentru ISI sau UPA.

Barometrul achizițiilor publice responsabile social sumarizează rezultatele unei cercetări realizate în 2021, în cadrul proiectului Acceleratorul de Întreprinderi Sociale!, contract POCU/449/4/16/127384, implementat de către Fundația ”Alături de Voi” România în parteneriat cu Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare – fonduri-structurale.ro, fiind cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.Acceleratorul de Întreprinderi Sociale.

Barometrul poate fi descărcat de aici.

Cum poți să susții și tu această inițiativă

Dacă vrei să contribui la schimbare de durată, care să alinieze România la trendurile internaționale și la cele mai bune practici, ajută-ne să oferim vizibilitate acestei inițiative.

Te invităm să distribui această informație pe distribui pe Facebook, Twitter sau LinkedIn sau să trimiți acest articol persoanelor interesate.