English 
Angela Achitei a fost live la RFI Romania pentru a prezenta analiza celor mai recente date privind activitatea unităților protejate autorizate (UPA).
Achizițiile de la unități protejate funcționează în baza Legii 193/2020, pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. Angajatorii care nu respectă cota de angajare a persoanelor cu dizabilități (4% pentru entitățile cu peste 50 angajați) au opțiunea de a plăti o sumă la bugetul de stat sau de a achiziționa produse și servicii de la unități protejate. Scopul acestei legi este să stimuleze angajarea persoanelor cu dizabilități.
Fundația ADV România a solicitat oficial, pe 6 iunie, să fie publicate în Registrul Unic al Unităților Protejate date cu privire la numărul de locuri de muncă create și cifra de afaceri pe 2022 generată de unitățile protejate autorizate. Datele au fost făcute publice la sfârșitul lunii iunie.
După analiza atentă a datelor președinta Fundației ADV, Angela Achiței a constatat că 62 de unități protejate au generat o cifră de afaceri foarte mare și o productivitate pe angajat nerealistă, cel puțin raportat la domenii de activitate similare din piață care nu au angajate persoane cu dizabilități.
În momentul în care am analizat datele am observat că, din păcate, sunt o serie de unități protejate care au niște cifre de afaceri nerealiste și cu un număr foarte mic de angajați. Nu mai vorbim de locuri de muncă protejate pentru persoane cu dizabilități care nu reușesc să facă față unui loc de muncă pe piața muncii ci vorbim chiar de persoane cu dizabilități <cu puteri speciale> care au o productivitate foarte mare per angajat.
Dar de fapt este o metaforă. Identificăm de exemplu unități protejate …chiar mă uit în Registru și văd și în Timișoara și în Bihor și în Cluj care au trei-patru angajați cu dizabilități și practic au cifre de afaceri de câteva milioane de euro, ceea ce este nerealist.
De fapt, ce se întâmplă acolo? Aceste unități protejate fac o intermediere mascată de produse și servicii. Conform legislației în vigoare unitățile protejate trebuie să producă cap coadă practic un produs, sau să presteze aceste servicii cu persoane cu dizabilități angajate în aceste unități protejate. Dar întâlnim situații de genul acesta. Și dacă ne uităm în Registru, care este un document public și poate fi consultat de oricine pe site-ul ANPD și ne ducem pe paginile de site acestor companii vom vedea că, de fapt, ei sunt distribuitori de produse de la alte companii, alți furnizori clasici.
Și practic le spun că le fac ei și le vând mai departe, ceea ce este o încălcare a legii. Sau găsim leasing de echipamente …este o intermediere de niște echipamente IT pe care ei nu le produc. Sau cumpără o monitor, o unitate, mouse și spun că au făcut ei calculatorul. Iar calculatorul când ajunge la clientul final se vede foarte clar că are niște mărci pe el și este realizat de către alte companii. Noi nu avem în România fabrici de IT care să funcționeze, să facă calculatoare, mai ales cu patru angajați care sunt și persoane cu dizabilități”
a explicat Angela Achiței.
Citește articolul complet pe site-ul Radio France Internationale (RFI).
De ce este important să stopăm intermedierea pe care o fac unele unități protejate
Achizițiile de la unități protejate sunt pentru companii și instituții o oportunitate de a scădea costurile cu achizițiile și în același timp de a avea impact social.O parte din taxa care are merge la stat, poate fi utilizată pentru a cumpăra bunuri și servicii de la entități care se înființează cu scopul de realiza integrarea persoanelor cu dizabilități. Trebuie să reținem că achizițiile de la unități protejate nu sunt doar o oportunitate, ci o obligativitate de a contribui la crearea de noi locuri de muncă pentru categoriile dezavantajate.
Singura intermediere care este permisă și în special doar pentru organizațiile persoanelor cu dizabilități este să intermediezi tot produse de la alte unități protejate. Tot realizate prin activitatea proprie a persoanei cu dizabilități. Legislația nu îți permite să le cumperi de la furnizori clasici și să le dai mai departe, să le decontezi.
Acest lucru reprezintă în primul rând o evaziune fiscală, o fraudă în raport cu bugetul statului. Da, pentru că tu folosești niște bani care statul ar putea să-i utilizeze în alt scop.
Iar pe de altă parte, tu nu contribui la crearea de locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități. Ci dimpotrivă favorizez niște companii, niște ONG uri care, de fapt, se folosesc de persoanele cu dizabilități. Angajează minimul prevăzut de lege, adică trei, pentru a face afaceri proprii. Și mai menționăm faptul că aceste unități protejate nu sunt obligate să reinvestească profitul pentru impact social sau să aibă programe de inserție socio profesionale” .
Angela Achiței
Alegerea furnizorilor este strategică și intenționată. Așa cum analizează calitatea și prețurile produselor și serviciilor cumpărate, achizitorii ar trebuie să facă o minimă analiză a furnizorului din perspectiva legalității și a corectitudinii. Deținerea autorizației de unitate protejată nu garantează că furnizorul nu face intermediere și acționează la limita legii.
