În fiecare an, peste 250 000 de autorități publice din UE cheltuiesc aproximativ 14% din PIB (aproximativ 2 trilioane de euro pe an) pentru achiziționarea de servicii, lucrări și bunuri (sursa). Tot mai multe dintre aceste achiziții se efectuează într-un mod responsabil social.

În 2014, Uniunea Europeană a adoptat Directiva 2014/24/UE care reglementează, printre altele, achizițiile publice rezervate și introduce clauze sociale în contractele de achiziții publice. Astfel, au fost elaborate la nivel european prevederi care permit cumpărătorilor publici să acorde prioritate sau să rezerve piețe/contracte operatorilor economici care au drept scop principal integrarea socială și profesională a persoanelor cu dizabilități sau defavorizate, în atribuirea de contracte publice (art. 20 Directiva 2014/24/UE).

Directiva a fost transpusă și în România și aceste achiziții au fost introduse explicit în art. 56, alin. (1) din Legea 98/2016, respectiv art. 69, alin. (1) din Legea 99/2016.

În realitate, achizițiile publice responsabile social sunt o raritate în România.

ADV România, în parteneriat cu Rise Romania – Rețeaua Română a Întreprinderilor Sociale, au lansat un program amplu de promovare a incluziunii sociale prin achiziții publice responsabile social – accesul întreprinderilor sociale de inserție la piața achizițiilor publice, a cărui obiectiv este dezvoltarea cooperării autorităților locale și central și instituțiilor din subordine cu întreprinderile sociale, întreprinderile sociale de inserție și unitățile protejate autorizate.

Barometrul social al achizițiilor publice din România 2021

Un prim pas în cadrul programului de promovare a incluziunii sociale prin achiziții publice responsabile social a fost realizarea unui sondaj online în rândul autorităților contractante și operatorilor economici sociali cu privire la gradul de cunoaștere a prevederilor legii achizițiilor publice sociale cu privire la clauzele sociale și contractele rezervate și aplicarea acestora în practică. Rezultatele cercetării au fost compilate în primul Barometru al achizițiilor publice responsabile social din România.

⤓ Descarcă Barometrul achizitiilor publice responsabile 2021

Eveniment cu autoritățile publice și antreprenorii sociali

Rezultatele cercetării au fost prezentate în cadrul workshop-ului „Promovarea incluziunii prin achiziții publice sociale”, din 23 septembrie 2021. Scopul evenimentului a fost să identificăm soluții pentru creșterea numărului de achiziții responsabile social în România.

La eveniment au participat reprezentanți din partea Agenției Națională pentru Achiziții Publice, din partea  autorităților contractante și operatori din economia socială (unități protejate, întreprinderi sociale de inserție, întreprinderi sociale). În total au fost peste 45 de persoane.

Evenimentul a fost un prilej extraordinar de a afla despre planurile autorităților publice privind stimularea numărului de achiziții cu clauze sociale și de a cunoaște  experiența antreprenorilor sociali prvidind accesul al procedurile de achiziții publice.

Informații în premieră, noutăți, perspective, studii de caz

Ancuța Vameșu, expert advocacy și președinte RISE, a prezentat rezultatele Barometrului APRS.

Iată câteva dintre acestea:

• Gradul de cunoaștere a prevederilor legii achizitiilor publice/ sectoriale privind clauzele sociale și contractele rezervate în rândul autorităților contractante participante la Barometru este redus – doar 35% dintre respondenți au răspuns că prevederile legii achizițiilor publice/ sectoriale privind clauzele sociale și contractele rezervate le sunt cunoscute.
• Ponderea autorităților contractante care au derulat proceduri cu clauze sociale sau au rezervat contracte pentru ISI sau UPA este de doar 15%.
• Întreprinderile sociale nu beneficiază de nici una dintre procedurile favorabile lor instituite de legislația europeană adoptată și de România. Singurele care beneficiază, într-o măsură foarte mică, sunt unitățile protejate.

Alte informații, inclusiv ce propun autoritățile și operatorii economici sociali pentru stimularea APRS, aflați din raportul detaliat al cercetării →  Barometrul achizițiilor publice responsabile social

Raluca Marțian, Șef serviciu, Serviciul Politici Publice și Coordonare Sistem Direcția Monitorizare, Statistică și Politici, Agenția Naționala pentru Achiziții Publice (ANAP) a prezentat perspectiva ANAP asupra procesului de achiziții publice responsabile social. Vestea bună este că la nivelul autorităților  există o abordare strategică a achizițiilor cu impact social, în prezent se lucrează la o strategie, iar un element central al strategiei constă în profesionalizarea specialiștilor în achiziții publice. Va urma un  program amplu de informare și instruire, care ar răspunde exact problemei identificate în Barometrul APRS (cunoașterea redusă a cadrului legal) și este în acord cu propunerile formulate de autoritățile care au participat la Barometru – instruirea funcționarilor publici responsabili și campanii de informare/promovare la nivel instituțional, dezvoltarea unui manual de proceduri, dezbateri.

Despre Abordarea strategică a achizițiilor cu impact social  și etape pentru implementare, planificate de ANAP, citiți din prezentarea doamnei Raluca Marțian → Perspectiva asupra achizițiilor publice responsabile social

Alin Izvoran, Director Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate & Ambasador SP la The Sustainable Procurement Pledge, ne-a adus în atenție oportunitățile privind achizițiile publice responsabile și  a prezentat achiziția derulată de ONAC care a devenit un model de bună practică promovat de Comisia Europeană și OnePlanetNetwork.

Iată ce informații am aflat:

• În semestrul II al anului 2021, CE va întocmi Notificări de orientare privind achizițiile publice de inovare și achizițiile publice responsabile din punct de vedere social.
• Comitetul economic și social european  (CESE) este convins că măsurile ce vizează introducerea obligativității de a include clauze sociale în procedurile de ofertare vor garanta că evaluarea aspectului social – care, împreună cu aspectele economice și cele de mediu, reprezintă al treilea pilon al dezvoltării sustenabile – devine o parte permanentă a procedurilor de atribuire a contractelor.
• În Marea Britanie, cel puțin 10% din fiecare decizie de achiziție se bazează pe notarea unei propuneri de valoare socială atașată unei oferte de achiziție.

Pentru o perspectivă detaliată, descărcați → Oportunități pentru achizițiile publice responsabile social

Claudia Petrescu, expert cercetare la Centrul pentru Legislație Nonprofit (CLNR), a prezentat proiectul „Achiziţii cu impact social şi de mediu”, care își propune să crească nivelul de implementare a achizițiilor cu impact social și de mediu la nivelul instituțiilor publice și al companiilor. Prezentarea doamnei Claudia Petrescu a fost un bun prilej să aflăm alte informații în premieră. Iată câteva dintre acestea:

• Majoritatea contractelor de achiziții publice au ca criteriu de atribuire prețul cel mai scăzut – 92% în 2017, 85% în 2018 și 80% în 2019,
• Începe ușor să se reducă acordarea contractatelor de achiziție publică pe baza criteriului prețului cel mai scăzut.
• Proiectul prevede mai multe activități de promovare a APRS, respectiv:  competiție pentru achiziții cu impact social și de mediu pentru mediul de afaceri și administrație publică; gala de premiere a autorităților publice și companiilor care realizează achiziții cu clauze sociale și de mediu; sesiune de formare pentru administrația publică; sesiune de informare pentru companii.

Pentru multe detalii despre obiectivele și activitățile proiectului, descărcați → Achiziții cu impact social și de mediu

„Ce alegem să hrănim cu banii noștri?”

„Cum putem multiplica valoarea banilor publici, astfel încât aceștia să rămână în comunitate?”

La finalul evenimentului, Angela Achiței, președinte ADV România, a lansat câteva întrebări mobilizatoare și a prezentat un set de propuneri care ar contribui la creșterea numărului de achiziții publice rezervate pentru întreprinderile sociale de inserție.

Susținerea întreprinderilor sociale de inserție prin utilizarea instrumentului de contracte rezervate, așa cum prevede legea, ar constitui o utilizare mai bună a banului public. Aceste întreprinderi creeză locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități și din grup vulnerabil, care pe lângă locul de muncă beneficiază și de un pachet complet de servicii de integrare socio-profesională. Prin integrarea în muncă, aceste persoane, privite în mod tradițional ca fiind beneficiare de ajutor social, capătă un rol activ în comunitate și contribuie la bugetul de stat prin taxele salariale.

Iată și câteva cifre care ilustrative:

• 156.944 beneficiari / ~aprox. 8,1 mil Euro   (august 2021)
• 87 de euro ajutor social vs 172 euro taxe angajat și angajator calculate la salariul minim

În plus, întreprinderile sociale, prin lege, trebuie să aloce minimum 90% din profitul realizat scopului social şi rezervei statutare. Așadar, dacă într-o unitate protejată, distribuția profitului se realizează ca în orice alt SRL, în cazul unei unități protejate care are și atestat de întreprindere socială de inserție, maxim 10% din profitul realizat se poate distribui asociaților.

Pentru o perspectivă detaliată și pentru a vedea soluțiile propuse, descărcați → Soluții pentru creșterea numărului de achiziții responsabile social în România

 

Surse informații: Stanford Social Innovation Review, Comisia Europeană, ADV România, Acceleratorul de întreprinderi sociale,

Sursă imagine: Freepik