English 
In data de 1 februarie 2016, a avut loc la Primaria Iasi o dezbatere publica privind bugetul pe 2016, la care au fost invitate organizatiile neguvernamentale, printre care si membrii FONSS- Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru servicii Sociale si Comisia ONG.
Aceste organizatii sunt observatori atenti ai modului in care decurge guvernarea locala si sunt intr-un proces de negociere pentru imbunatatirea regulamentului de finantare nerambursabila la Legea 350/2005.
Desi este salutara initiativa dezbaterii bugetului local, din pacate, documentul afisat pe site-ul oficial al Primariei Iasi, este un buget prezentat sumar, in care apar doar liniile bugetare nu si detaliile acestora.
Prin urmare, nici unul dintre iesenii care ar dori sa-si spuna opinia cu privire la bugetul local, nu are cum sa afle cu exactitate cum se cheltuie banii publici.
In aceste conditii, ONG-urile au fost nevoite sa se prezinte la dezbatere fara a avea informatii detaliate privind suma cu care se vor finanta proiectele ONG-urilor si grupurilor de initiativa sau ce sume sunt bugetate pentru contractarea de servicii sociale de la furnizori privati autorizati.
Mai mult chiar, in conditiile in care de mai multi ani, societatea civila, prin FONSS si Comisia ONG, atrage atentia autoritatilor locale, si judetene ca planificarea bugetara trebuie sa se realizeze in baza unei analize de nevoi si a unei strategii, nici in acest an autoritatile locale nu pot demonstra ca au facut bugetul in aceasta baza.
De ce s-ar finanta ONG de la bugetul local?
Daca vorbim de domeniul social, ONG-urile presteaza servicii sociale gratuite pentru beneficiari, iar angajatii acestor organizatii sunt specialisti care trebuie sa fie platiti. Pentru realizarea serviciilor respective se fac cheltuieli diverse – cu materiale, cu transport.etc., si pentru acestea fiind necesare anumite sume.
Serviciul public de asistenta sociala nu are capacitatea si specialistii necesari pentru a asista toti beneficiarii sociali din municipiu, si nici un serviciu public din lume nu poate rezolva tot, si atunci privatii vin cu aportul lor.
Lipsa finantarii serviciilor private de la bugetul local poate insemna pentru acesti oameni in nevoie foame, frig, singuratate, dependenta.
Daca vorbim de domenii precum cultura, tineret, in care ONG propun o alta serie de proiecte ce ar trebui finantate din bugetul local, situatia e similara numai ca nevoile sunt de acces la cultura, de manifestare a tinerilor, etc, si acestea realizate tot pentru ieseni.
Cum in bugetul local sunt banii nostri ai iesenilor, pe ce altceva ar trebui folositi decat pentru nevoile noastre, pentru a ingriji iesenii si a dezvolta Iasul?
Ultimul argument e legat de controlul utilizarii acestor bani, pentru ca in cazul proiectelor vorbim de decontare ”la sange”, justificarea oricarei cheltuieli catre primarie, cea care iti aloca banii si nicidecum de licitatii ”cu cantec”.
In loc de certitudini avem podul plin de promisiuni.
Care e suma alocata pentru finantarea proiectelor ONG?
