În perioada 18-20 mai 2026, proiectul european DIGIT-ABLE a reunit la Iași trei activități conectate: un hackathon dedicat provocărilor din comunități, un panel despre digitalizare și dezvoltarea competențelor în economia socială și o vizită transnațională de studiu.

Cele trei formate au urmărit aceeași întrebare: cum poate fi folosită tehnologia pentru a crește accesul, autonomia și capacitatea organizațiilor sociale, fără să creeze noi forme de excludere?

Discuțiile nu au pornit de la platforme sau instrumente aflate la modă. Au pornit de la dificultăți întâlnite de organizații, de la experiența persoanelor cu dizabilități și de la nevoia unor soluții care să funcționeze în activitatea de zi cu zi.

Prin DIGIT-ABLE, ADV România creează contexte în care organizațiile sociale pot învăța, testa și construi soluții împreună cu specialiști în tehnologie, antreprenori, finanțatori și parteneri europeni.

DIGIT-ABLE la Iași, în cifre

Activitățile din luna mai au reunit:

• trei zile de întâlniri, colaborare și schimb de experiență;
• 80 de aplicații primite pentru hackathon;
• 16 organizații selectate din România;
• nouă mentori și un facilitator;
• un panel european despre competențe și digitalizare;
• o vizită transnațională de studiu;
• un premiu de 3.000 de euro pentru soluția câștigătoare;
• o echipă formată din patru organizații, premiată pentru proiectul APROAPE.

18 mai: digitalizarea a început cu problemele din comunități

Prima activitate a fost Hackathonul DIGIT-ABLE, organizat la Iași în cadrul proiectului.

Participanții au venit cu probleme întâlnite în activitatea organizațiilor lor și au lucrat timp de o zi pentru a identifica soluții digitale cu potențial de aplicare.

Formatul a urmărit mai multe etape: înțelegerea și definirea problemei, formarea echipelor, dezvoltarea ideii, testarea ipotezelor și prezentarea soluției în fața juriului.

Procesul a fost sprijinit de nouă mentori și de facilitatorul Valentin Măzăreanu, trainer și strateg în transformare digitală și securitate. Echipele au beneficiat de expertiză în tehnologie, experiența utilizatorului, comunicare, dezvoltarea afacerilor și evaluarea gradului de pregătire socială a unei soluții.

La Gala Acceleratorul de Întreprinderi Sociale, Elena Sobieski, managerul proiectului DIGIT-ABLE din partea ADV România, a vorbit despre modul în care au lucrat participanții:

„16 organizații din întreaga Românie au fost selectate din 80 de aplicații, au venit la Iași și, timp de o zi, au încercat să găsească soluții pentru anumite probleme din comunitățile lor. Nu au făcut-o singure, ci au fost însoțite de nouă mentori și de un facilitator, care le-au ghidat pe tot parcursul. A fost minunat să văd cum oameni care se întâlneau pentru prima dată se comportau de parcă ar fi lucrat toată viața împreună.”

Hackathonul a arătat că digitalizarea poate fi mai ușor de înțeles atunci când punctul de plecare este o dificultate clară.

O organizație nu are nevoie, în primul rând, de o aplicație sau de un instrument bazat pe inteligență artificială. Are nevoie să înțeleagă ce proces nu funcționează, cine este afectat și ce rezultat trebuie îmbunătățit.

Abia după această etapă poate fi evaluată soluția tehnică potrivită.

APROAPE, proiectul câștigător al Hackathonului DIGIT-ABLE

Echipa formată din întreprinderile sociale MMMAGIC, COROAMA, SOBE NELU și Asociația Caritas Câmpulung, a fost premiată pe 19 mai, în cadrul Galei Acceleratorul de Întreprinderi Sociale.

Premiul câștigat oferă echipei o resursă pentru continuarea și dezvoltarea ideii, dar reprezintă și o validare a procesului de colaborare dintre organizații cu experiențe diferite.

Pentru ca o idee dezvoltată într-un hackathon să producă efecte, urmează însă o etapă la fel de importantă: clarificarea soluției, testarea ei cu viitorii utilizatori, identificarea resurselor necesare și stabilirea unui model prin care aceasta poate fi implementată și susținută.

O competiție poate deschide acest proces. Dezvoltarea pe termen lung depinde de parteneriate, expertiză și acces la finanțare.

19 mai: ce fel de digitalizare construim

A doua etapă DIGIT-ABLE a avut loc în cadrul conferinței Enterprising for Tomorrow 2026, organizată de ADV Group.

Panelul dedicat dezvoltării resurselor umane și digitalizării în economia socială a reunit perspective din proiecte europene, cercetare, inovare tehnologică, antreprenoriat social și domeniul dizabilității.

O primă concluzie a fost că accesul la tehnologie și competențele digitale influențează deja posibilitatea unei persoane de a munci, de a învăța, de a utiliza servicii sau de a comunica cu instituțiile publice.

Digitalizarea poate reduce bariere, dar poate crea și altele. O platformă inaccesibilă, un proces exclusiv online sau un instrument construit fără consultarea utilizatorilor pot exclude tocmai persoanele care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Competențele digitale înseamnă și capacitatea de a evalua tehnologia

Corine van de Burgt, reprezentantă a Fundației De Omslag și membră în boardul ENSIE, a vorbit despre programul de formare dezvoltat prin DIGIT-ABLE în Țările de Jos.

Mesajul său a depășit zona utilizării tehnice a unor instrumente:

„Nu este vorba numai despre învățarea unor instrumente. Trebuie să înțelegem ce face tehnologia oamenilor. Dacă lăsăm în afara discuției incluziunea, accesul, viața privată și valorile democratice, putem adânci foarte ușor inegalitățile existente. Pe tot parcursul proiectului ne-am concentrat asupra tipului de viitor digital pe care ni-l dorim: unul în care tehnologia este echitabilă, deschisă, incluzivă și lucrează cu adevărat pentru oameni și comunități.”

Formarea digitală nu ar trebui, prin urmare, să se limiteze la folosirea unor aplicații.

Organizațiile trebuie să poată analiza costurile, riscurile, modul în care sunt utilizate datele, efectele asupra angajaților și compatibilitatea unei tehnologii cu misiunea socială.

O soluție eficientă din punct de vedere tehnic nu este automat și o soluție potrivită pentru organizație sau pentru persoanele pe care aceasta le sprijină.

Digitalizarea poate crește impactul unei întreprinderi sociale

Cristina Baghiu, Hub Coordinator în cadrul Digital Innovation Zone, a prezentat colaborarea cu ADV România pentru dezvoltarea unui hub de digitalizare dedicat economiei sociale.

Hubul este construit pornind de la nevoile actorilor din sector și urmărește teme precum formarea, accesibilitatea digitală și diferența dintre digitalizarea unui proces existent și inovarea prin tehnologie.

„Impactul este valoros atât timp cât este sustenabil și crește de la un an la altul, fără să investești de fiecare dată același nivel de resurse. Digitalizarea este o pârghie foarte bună. Poate aduce beneficiarii mai aproape, poate eficientiza comunicarea și fluxurile operaționale.”

Pentru o întreprindere socială, tehnologia poate reduce timpul alocat sarcinilor repetitive, poate simplifica administrarea datelor, poate îmbunătăți comunicarea cu beneficiarii și poate permite furnizarea unor servicii către mai multe persoane.

Aceste beneficii apar însă doar atunci când instrumentul este ales în funcție de nevoia organizației și poate fi utilizat de oamenii implicați.

Digitalizarea nu rezolvă lipsa unui proces clar. În unele situații, poate doar să transfere într-o platformă un proces care funcționa deja greu.

Incluziunea presupune contexte în care oamenii pot performa

Andrei Popa, fondatorul unității protejate Squeeze It, a adus în discuție experiența unei persoane cu dizabilități care a construit o întreprindere într-un sector competitiv.

El a vorbit despre evaluarea realistă a propriilor limitări, despre identificarea instrumentelor care pot compensa anumite bariere și despre adaptarea modului de lucru.

„Activăm într-un domeniu extrem de competitiv, marketing și servicii creative, unde companiile nu cumpără compasiune, ci rezultate. Cred că lecția cea mai importantă a fost că incluziunea apare atunci când creezi contexte în care oamenii pot performa autentic, nu atunci când îi separi în anumite grupuri vulnerabile.”

Tehnologia poate contribui la crearea acestor contexte.

Instrumentele digitale, munca la distanță, tehnologiile asistive și automatizarea anumitor activități pot reduce barierele fizice sau de comunicare și pot crește autonomia unei persoane.

Dan Patzelt, director APASS, a subliniat în cadrul aceluiași panel că tehnologiile utilizate pe scară largă pot deveni asistive atunci când sunt aplicate pentru a răspunde unei limitări sau pentru a facilita accesul la muncă.

Din această perspectivă, tehnologia asistivă nu trebuie privită numai ca o categorie separată de produse specializate. Uneori, un instrument obișnuit poate avea o funcție asistivă, dacă este accesibil și utilizat într-un context bine gândit.

20 mai: de la discuții la experiență directă

Vizita transnațională de studiu a completat hackathonul și panelul printr-un format bazat pe observație, dialog și schimb de practici.

Participanții au analizat modul în care incluziunea, ocuparea, antreprenoriatul social, formarea și digitalizarea pot fi conectate într-un ecosistem organizațional.

O vizită de studiu are valoare atunci când depășește prezentarea rezultatelor și permite discutarea proceselor din spatele lor: ce resurse sunt necesare, ce dificultăți au apărut, ce soluții au fost testate și ce poate fi adaptat într-un alt context.

Pentru ADV, vizita a fost o oportunitate de a pune la dispoziția partenerilor experiența acumulată în lucrul cu persoane cu dizabilități, în dezvoltarea întreprinderilor sociale, în formare și în construirea unor parteneriate între organizații din domenii diferite.

A fost, în același timp, un proces de învățare reciprocă. Partenerii europeni au adus propriile metode, întrebări și experiențe, contribuind la o înțelegere mai nuanțată a transformării digitale în economia socială.

Patru principii pentru organizațiile care încep digitalizarea

Experiența celor trei zile oferă câteva repere aplicabile și dincolo de proiectul DIGIT-ABLE.

1. Problema trebuie definită înaintea instrumentului

Alegerea unei platforme nu ar trebui să fie primul pas.

Organizația trebuie să înțeleagă ce proces trebuie îmbunătățit, cine va utiliza soluția și ce schimbare concretă urmărește. Hackathonul a pornit de la problemele organizațiilor și abia apoi a căutat răspunsuri digitale.

2. Utilizatorii trebuie implicați de la început

Persoanele care vor folosi o soluție trebuie consultate în etapa de definire, testare și evaluare.

Acest principiu este esențial atunci când instrumentul este destinat persoanelor cu dizabilități sau altor grupuri care întâmpină bariere de acces.

3. Accesibilitatea nu este o corecție ulterioară

Adaptarea unei platforme după finalizare este mai dificilă și mai costisitoare.

Accesibilitatea trebuie inclusă în cerințele inițiale ale soluției, alături de protecția datelor, ușurința utilizării și compatibilitatea cu procesele organizației.

4. Tranziția digitală are nevoie de parteneriate

Organizațiile sociale cunosc problemele și oamenii afectați de ele. Specialiștii în tehnologie cunosc posibilitățile și limitele instrumentelor. Finanțatorii și companiile pot oferi resurse pentru testare și dezvoltare.

O soluție devine aplicabilă atunci când aceste competențe sunt conectate și fiecare partener înțelege problema pe care încearcă să o rezolve.

Rolul ADV Group în tranziția digitală a economiei sociale

ADV România nu este un furnizor de tehnologie. Rolul său este acela de a conecta experiența din teren cu expertiza și resursele necesare dezvoltării unor soluții potrivite.

Experiența directă în domeniul dizabilității, ocupării și antreprenoriatului social permite organizației să identifice probleme care nu sunt întotdeauna vizibile pentru sectorul tehnologic.

Prin proiecte precum DIGIT-ABLE, aceste probleme pot fi transformate în teme de formare, procese de experimentare și parteneriate între organizații sociale, experți digitali, cercetători, companii și finanțatori.

Hackathonul a oferit un cadru pentru dezvoltarea soluțiilor. Panelul a adus perspective europene și experiențe directe. Vizita de studiu a creat spațiu pentru observație și transfer de practici.

Împreună, cele trei activități arată o direcție clară: digitalizarea economiei sociale trebuie construită pornind de la oameni, de la barierele pe care aceștia le întâmpină și de la rezultatele pe care organizațiile vor să le obțină.

Tehnologia devine relevantă atunci când crește autonomia persoanelor, calitatea muncii și capacitatea organizațiilor de a răspunde mai bine nevoilor din comunitate.