Enterprising for Tomorrow 2026 a adus la Iași comunitatea europeană a economiei sociale
Pe 19 mai 2026, Iașiul a devenit pentru o zi capitala europeană a economiei sociale. Cea de-a patra ediție a conferinței Enterprising for Tomorrow a reunit, într-un format hibrid, peste 1.100 de participanți din 34 de țări.
Organizată de ADV Group, AFIN, Social Finance Association, RISE și AccessibleEU, conferința a adus împreună antreprenori sociali, reprezentanți ai instituțiilor publice, finanțatori, bănci, companii, organizații europene, ONG-uri, experți în incluziune, lideri de rețele și practicieni care construiesc, zi de zi, economia socială în România și în Europa.
Tema centrală a ediției a fost una clară: economia socială nu mai este o zonă de nișă, ci o forță economică și un catalizator social. Iar mesajele zilei au mers constant în această direcție: de la politici publice la finanțare, de la achiziții responsabile la digitalizare, de la servicii integrate la investiții de impact.
O economie care cere să fie văzută, susținută și recunoscută
În deschiderea conferinței, Angela Achiței, președinta ADV Group, a transmis unul dintre cele mai puternice mesaje ale zilei:
Economia socială nu mai cere dreptul de a exista. Economia socială cere dreptul de a fi văzută, de a fi susținută și de a fi recunoscută ca un pilon important atât al economiei unei țări, cât și al incluziunii sociale.
Mesajul a pus în context evoluția sectorului la nivel european și național. La nivelul Uniunii Europene, economia socială înseamnă peste 2,8 milioane de entități, peste 18,8 milioane de locuri de muncă și aproape 8% din PIB-ul european. În România, sectorul începe să se consolideze ca ecosistem, susținut prin fonduri europene, programe de accelerare, inițiative legislative, instrumente financiare și parteneriate private.
Angela Achiței a amintit că impactul nu se produce doar prin intenții bune, ci prin mecanisme concrete: legi mai bune, achiziții responsabile, finanțare adaptată, parteneriate cu mediul de business și investiții private în organizații care creează locuri de muncă, servicii și demnitate.
O lege bună poate crea un loc de muncă. O achiziție responsabilă social poate sprijini o familie. Un credit acordat unei întreprinderi sociale atunci când este în dificultate sau vrea să crească poate fi un mare ajutor.
Capital financiar și capital de încredere
Unul dintre firele roșii ale conferinței a fost finanțarea socială. Bogdan Merfea, fondator și președinte al Consiliului de Administrație AFIN și SFA, a vorbit despre un tip de capital fără de care economia socială nu poate crește: capitalul de încredere.
În economia socială, pe lângă capital financiar și capital de risc, avem nevoie de capital de încredere.
Mesajul său a pornit de la experiența în sistemul bancar și de la nevoia reală care a stat la baza apariției AFIN: organizațiile neguvernamentale și întreprinderile sociale aveau nevoie de finanțare, însă instrumentele bancare clasice nu erau construite pentru modelul lor de funcționare.
AFIN a fost prezentat ca un instrument care finanțează la baza piramidei, ajutând întreprinderile sociale și ONG-urile să crească, să devină mai solide și, în timp, să poată accesa finanțări mai complexe. În aceeași logică, Bogdan Merfea a anunțat intenția de a dezvolta primul fond de investiții de impact social din România, ca etapă următoare într-un ecosistem format din ADV, AFIN, SFA și parteneri strategici.
UniCredit: economia socială ca prioritate strategică
Partenerul principal al evenimentului, UniCredit Bank România, a fost reprezentat de Mihaela Lupu, CEO și președinte al Consiliului de Administrație. Intervenția sa a legat economia socială de strategia de creștere sănătoasă a României și de rolul băncilor în susținerea comunităților.
Rolul nostru nu este doar să finanțăm bilanțuri, ci să fim inima acestor ecosisteme care generează creștere și ajută comunitățile.
Mihaela Lupu a subliniat că, în timp ce economia socială contribuie cu aproximativ 8% la PIB-ul european, în România contribuția este încă mult mai mică, ceea ce trebuie privit ca o oportunitate strategică. În acest context, accesul la capital rămâne una dintre cele mai mari bariere pentru antreprenorii sociali.
Perspectiva ESG a fost completată de Simona Petrescu, Director ESG UniCredit Bank România, care a subliniat că sustenabilitatea nu poate fi redusă la componenta de mediu. În esență, sustenabilitatea este despre oameni, comunități și capacitatea societății de a rămâne rezilientă. Economia socială a fost descrisă ca o piesă importantă din puzzle-ul unei economii sustenabile, o piesă care trebuie văzută, susținută și integrată mai bine în strategii, produse și decizii de finanțare.
Dimensiunea de impact finance și blended finance a fost adusă în discuție de Valentin Boldeiu, Head of EU Funds UniCredit Bank România, în panelul dedicat finanțărilor sociale și investițiilor de impact. Intervenția sa a fost importantă pentru că a formulat realist provocarea sistemului bancar: băncile nu au fost construite istoric pentru finanțare socială sau impact finance, însă rolul lor se schimbă. De la alocatori tradiționali de capital, băncile pot deveni actori critici în arhitectura de reziliență socială și economică.
Prin aceste intervenții, UniCredit a transmis un mesaj coerent: economia socială are nevoie de capital, de produse financiare adaptate, de măsurarea impactului și de parteneriate între sectorul financiar, întreprinderi sociale, ONG-uri, companii și instituții europene.
Un moment important pentru finanțarea socială: parteneriatul EIF și AFIN
Unul dintre momentele cu cea mai mare încărcătură simbolică și practică a fost semnarea contractului dintre European Investment Fund și AFIN IFN S.A.
Cristina Dumitrescu, Senior Investment Manager European Investment Fund și Felicia Relenschi, CEO AFIN IFN S.A. au marcat oficial un nou parteneriat prin care AFIN va beneficia de un credit subordonat în baza produsului InvestEU Capacity Building Investments. Acest sprijin va contribui la creșterea capacității AFIN de a atrage fonduri și de a finanța întreprinderile sociale din România.
Pentru AFIN, parteneriatul reprezintă un vot de încredere. Pentru ecosistemul de economie socială, reprezintă încă o dovadă că finanțarea de impact începe să devină o infrastructură reală, nu doar o aspirație.
JTI și ADV lansează o nouă ediție a Acceleratorului de Întreprinderi Sociale
Un alt moment important al conferinței a fost anunțarea unui parteneriat între JTI România și ADV pentru o nouă ediție a programului Acceleratorul de Întreprinderi Sociale.
Oana Claudia Iacob, Corporate Affairs Lead JTI România, a prezentat obiectivele minime ale parteneriatului: 15 organizații sprijinite, 30 de locuri de muncă create și 1.500 de vieți atinse.
În ADV am găsit ceea ce nu poate fi măsurat în indicatori și KPI: pasiune autentică, grijă profundă pentru oameni și o cunoaștere reală a comunităților vulnerabile.
Programul va oferi finanțare, mentorat, know-how și rețele de colaborare pentru antreprenori sociali. Direcția anunțată de JTI arată o schimbare importantă în modul în care companiile pot investi în comunitate: de la sprijin punctual la construcția unor modele care ajută organizațiile să devină mai sustenabile.
Politici publice, modele europene și rolul autorităților
Prima parte a conferinței a pus accent pe noul cadru pentru dezvoltarea locală și economia socială ca prioritate europeană. Au fost abordate teme precum strategia națională pentru economie socială, finanțările europene, integrarea economiei sociale în politicile publice, modelul francez, rolul băncilor și importanța datelor.
Un mesaj recurent a fost că economia socială trebuie integrată în politicile economice, de ocupare, educație, incluziune, sustenabilitate și dezvoltare locală. Nu este suficient ca sectorul să fie invitat în conversație. Trebuie inclus în instrumente, bugete, programe și mecanisme de decizie.
Din perspectiva administrației publice, achizițiile publice responsabile social au fost prezentate ca una dintre cele mai concrete modalități prin care statul poate susține economia socială. Ideea este simplă: atunci când o autoritate publică achiziționează produse sau servicii de la întreprinderi sociale, banii publici pot genera în același timp servicii, locuri de muncă și incluziune.
Europa economiei sociale: vizibilitate, finanțare, competențe
Reprezentanții rețelelor europene au adus în discuție prioritățile sectorului la nivel european: definirea comună a economiei sociale, finanțarea adecvată, recunoașterea contribuției economice, păstrarea Fondului Social European, dezvoltarea competențelor și integrarea întreprinderilor sociale de inserție în politicile de ocupare.
Un mesaj important a venit din zona finanțării etice: produsele financiare clasice nu răspund întotdeauna nevoilor întreprinderilor sociale. Acestea au nevoie de combinații de împrumuturi, garanții, granturi, consultanță, asistență tehnică și relații de lungă durată cu finanțatori care înțeleg misiunea socială.
În același timp, reprezentanții rețelelor europene au subliniat că economia socială trebuie să își asume mai puternic rolul de actor economic. Impactul social are nevoie de modele sustenabile, capacitate de management, acces la piețe și încredere în propria forță economică.
Servicii integrate pentru incluziune și accesibilitate
Un panel amplu a fost dedicat conceptului de one-stop shop pentru accesibilitate și incluziune socială. Discuțiile au pornit de la proiecte europene precum EU4UA,Comunități Incluzive Transfrontaliere și SUPPORT, toate cofinanțate de Uniunea Europeană.
Tema centrală a fost nevoia de servicii integrate pentru persoanele refugiate, persoanele cu dizabilități și alte grupuri vulnerabile. În loc ca beneficiarii să repete aceeași poveste în fața mai multor instituții și să caute singuri soluții fragmentate, modelul propus urmărește o abordare coordonată, centrată pe persoană.
În cadrul panelului s-a discutat despre cooperarea transfrontalieră România, Republica Moldova și Ucraina, despre accesibilitate, ocupare, comunități incluzive și despre rolul întreprinderilor sociale în crearea unor soluții concrete pentru oameni.
Un mesaj esențial a fost că incluziunea nu se construiește prin servicii izolate, ci prin colaborare între ONG-uri, autorități, finanțatori, angajatori, comunități și beneficiari.
Digitalizare cu sens și tehnologie pentru incluziune
O altă direcție importantă a conferinței a fost digitalizarea în economia socială. Panelul dedicat dezvoltării resurselor umane și digitalizării a abordat competențe, tehnologii asistive, inovare socială, inteligență artificială și transformare digitală.
Discuțiile au arătat că tehnologia poate reduce bariere, dar poate și accentua inegalități dacă nu este gândită incluziv. De aceea, digitalizarea în economia socială trebuie legată de valori democratice, gândire critică, accesibilitate, protecția datelor și soluții care lucrează pentru oameni și comunități.
În cadrul proiectelor Digitable, ESIC și baSE, au fost prezentate direcții legate de formare, campusuri digitale, monitorizarea competențelor și dezvoltarea unei infrastructuri europene pentru inovare socială.
Mesajul panelului a fost clar: economia socială are nevoie de competențe digitale, dar și de discernământ. Tehnologia devine relevantă atunci când ajută oamenii să participe, să muncească, să învețe și să aibă acces la servicii.
Buy Social Expo: impactul se vede și se cumpără
Pe durata întregii zile, conferința a fost completată de Buy Social Expo, un spațiu dedicat întreprinderilor sociale. Târgul a reunit 33 de standuri, dintre care 27 din România, cinci din Republica Moldova și unul din Bulgaria.
Participanții au fost invitați să descopere și să cumpere produse și servicii realizate de întreprinderi sociale. Fiecare achiziție a fost prezentată ca un gest concret de susținere a economiei locale, a locurilor de muncă și a incluziunii.
Buy Social Expo a fost una dintre cele mai vizibile expresii ale ideii că economia socială nu rămâne la nivel de discurs. Ea produce, vinde, livrează, angajează și reinvestește în comunitate.
Gala Acceleratorul de Întreprinderi Sociale și recunoașterea modelelor de bună practică
Ziua s-a încheiat cu Gala Acceleratorul de Întreprinderi Sociale, un moment dedicat recunoașterii organizațiilor, serviciilor și inițiativelor care transformă ideile în soluții reale pentru comunități.
În cadrul galei au fost premiate modele de bună practică din România și Republica Moldova, organizații care oferă servicii sociale, medicale, comunitare și de incluziune pentru persoane vulnerabile și persoane cu dizabilități.
A fost marcat și hackatonul organizat în cadrul proiectului Digitable, dedicat soluțiilor digitale cu impact în accesibilitate, incluziune și economie socială. Echipa câștigătoare a primit un premiu de 3.000 de euro oferit de UniCredit, un semn că ideile digitale cu sens pot primi sprijin concret pentru a merge mai departe.
Ce rămâne după Enterprising for Tomorrow 2026
Enterprising for Tomorrow 2026 a fost mai mult decât o succesiune de paneluri. A fost un spațiu în care economia socială a fost prezentată ca infrastructură de viitor pentru România și Europa.
Au rămas câteva idei puternice.
Economia socială nu este caritate. Este activitate economică, locuri de muncă, servicii, incluziune, reziliență și dezvoltare locală.
Impactul are nevoie de finanțare adaptată. Granturile rămân importante, dar întreprinderile sociale au nevoie și de credite, garanții, blended finance, investiții de impact și capital de încredere.
Achizițiile responsabile social pot transforma bugete obișnuite în investiții în comunitate.
Digitalizarea are valoare atunci când este accesibilă, etică și construită în jurul oamenilor.
Parteneriatele dintre ONG-uri, companii, bănci, autorități și rețele europene pot schimba ritmul de dezvoltare al sectorului.
La finalul zilei, Enterprising for Tomorrow 2026 a confirmat că Iașiul nu a fost doar gazda unei conferințe, ci punctul de întâlnire al unei comunități europene care privește economia socială ca pe o soluție matură pentru provocările prezentului.
Următoarea ediție Enterprising for Tomorrow este deja în calendar: 19 mai 2028. Până atunci, mesajul ediției 2026 rămâne un îndemn pentru toți cei care cred într-o economie mai incluzivă, mai curajoasă și mai aproape de oameni: impactul se construiește prin decizii luate astăzi.
„Cel mai important eveniment de economie socială din România și din Europa de Est a avut loc la Iaşi, în luna mai.” – Emisiunea Forum Economic (difuzată pe TVR Iași și TVR 3)
„Enterprising for Tomorrow 2026: liderii economiei sociale cer mai multă încredere și acțiune concretă în sector” – Revista Cariere
„Cel mai mare eveniment de economie socială din Europa de Est” – Iași TV Life
Parteneri strategici: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ENSIE – European Network of Social Integration Enterprises, FEBEA, Social Economy Europe, European Investment Fund, Keystone Moldova, Fundația Est-Europeană Moldova, PCG Polska, PHITRUST, microEurope, FDSC – Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, D-WISE Network, Diesis Network, FONSS – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, Fonduri Structurale, Ascendis, Consiliul Județean Iași, Camera de Comerț și Industrie Iași, Digital Innovation Zone, Ambasada Sustenabilității în România și JobDirect.
Partener principal eveniment: UniCredit Bank România
Parteneri Diamond: OPYA, UtilDeco, WISE.travel
Parteneri Gold: Mastercard, NESsT România, Unirea Hotel & Spa și Prima Construct
Parteneri Community: ArhiMuro, APASS, You4Abity, Oilright, Necula – Inspirational, Video Content Agency, Trandafir & Asociații, BRICKED-Saved Bricks of Transilvania, Remesh, Ateliere Fără Frontiere | Groupe SOS, LexiScor, Ophori Soulcare
Parteneri Hospitality: Aeroportul Iasi, Brutaria CONCORDIA, Squeeze It – Unitate Protejata, MagiQ by APSES, Fundația Inimă de copil, CardNeto
Parteneri media: TVR Iasi, Ziarul de Iași, Știri.ong, Revista Cariere, România Pozitivă, Business Age, Vocea ONG, Iasi TV Life, Climate Zone.
English 
