Masă rotundă organizată în parteneriat cu CJ Iași „Achiziții responsabile social care conduc la incluziunea socială a persoanelor din grupuri vulnerabile”

Pe 30 iunie 2021,  Fundația ADV România în parteneriat cu Consiliul Județean Iași au organizat dezbaterea „Achiziții responsabile social care conduc la incluziunea socială a persoanelor din grupuri vulnerabile”.

La eveniment, alături de președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, și președintele ADV România, Angela Achiței, au participat reprezentanți ai mai multor întreprinderi sociale ieșene și manageri ai instituțiilor aflate în coordonarea Consiliului Județean Iași. Prin această dezbatere, administrația județeană a urmărit să identifice problemele întâmpinate de cei care investesc în procesul de incluziune socială a persoanelor din grupuri vulnerabile și să contribuie la rezolvarea lor.

Obiectivele evenimentului

• Înțelegerea problemelor întâmpinate de cei care investesc în procesul de incluziune socială a persoanelor din grupuri vulnerabile – întreprinderile sociale de inserție și identificarea unor soluții pentru rezolvarea acestora.
• Indentificarea posibilităților de integrare a achizițiilor publice responsabile de la întreprinderi sociale de inserție ca măsură de incluziune socială a persoanelor vulnerabile

 

„Datoria noastră este de a căuta cele mai bune soluții în vederea îmbunătățirii procesului de inserție pe piața muncii a celor care, deși au dizabilități sau fac parte din familii vulnerabile, își doresc să profeseze în diverse domenii de activitate și să contribuie la dezvoltarea societății, fiind astfel un exemplu pentru noi toți. Transpunerea politicilor sociale în fapte are la bază comunicarea dintre instituție și sectorul privat sau organizațiile non-guvernamentale, iar noi astăzi pornim împreună pe un drum al ajutorului reciproc. Publicul interesat trebuie să aibă acces la informație și să știe că legislația în vigoare oferă oportunități întreprinderilor sociale, iar autoritățile publice locale să susțină și să acorde acestora facilități prin cadrul legal stabilit”, a afirmat Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași.

„Ne dorim ca împreună cu administrația publică locală să contribuim la dezvoltarea sectorului de întreprinderi sociale din județul nostru și să maximizăm impactul pe care acestea îl au în crearea de locuri de muncă incluzive și în dezvoltarea comunității”, a declarat Angela Achiței, președintele Fundației „Alături de voi” România.

Idei din cadrul evenimentului

Problema identificată

Capacitatea de producție / prestare servicii a întreprinderilor sociale de inserție este subutilizată. Numărul mic de comenzi face dificilă crearea de noi locuri de muncă și menținerea celor existente, în condițiile în care pentru persoanele cu dizabilități capacitatea de muncă este redusă și trebuie să fie acoperită de personal suplimentar. Accesul redus la piață împiedică predictibilitatea economică și dezvoltarea.

Achiziții publice de la întreprinderile sociale de inserție – beneficii pentru comunitate și autoritățile publice locale 

• reducerea presiunii pe bugetul de ajutoare sociale
• creșterea încasărilor din taxe și impozite pentru persoanele angajate
• sporirea veniturilor furnizorilor privați de bunuri și servicii din comunitate
• schimbarea mentalităților și eliminarea stereotipurilor
• alinierea pieței muncii locale la trendurile internaționale

Bariere în implementarea achizițiilor responsabile social

• Lipsa unor modele de realizare a caietelor de sarcini
• Necunoașterea ofertei de produse și servicii furnizate de întreprinderile sociale de inserție
• Necunoașterea beneficiilor colaborării cu întreprinderile sociale de inserție

Soluții pentru stimularea achizțiilor publice responsabile social

Punerea în practică a cadrului legal existent:

• Legea 98/2016, 
  • art.56 –  contracte rezervate
• Legea 448/2006 
  • art.78 – decontarea achizițiilor de la unități protejate, din fondul de handicap

Atitudinea pro-activă a întreprinderilor din sector  – inițierea comunicării cu autoritățile locale, prezentarea ofertei și a beneficiilor, comunicarea clară, cunoașterea obiectivelor autorităților publice locale.

Modele de bune practici în achiziții publice responsabile social

Exemple de colaborări între autoritățile publice locale și sectorul de întreprinderi sociale

• Amsterdam – primul oraș din Olanda care a pus în practică (din 2015) un program dedicat pentru întreprinderile sociale – Amsterdam Impact.
• Zagreb, Croația – Achiziție rezervată de steaguri din textile – contractul a fost atribuit pentru 2 entități – o unitate protejată și o cooperativă socială (Model de bună practică #01 în Buying for social impact. Good practice from around the EU).
• Grecia – Organizația națională a pentru furnizarea de servicii de sănătate – achiziție rezervată de servicii de curățenie pentru sediile centrale și regionale. Bugetul total de €369,000 a fost repartizat în 8 loturi (Model de bună practică #04 în Buying for social impact. Good practice from around the EU).
• Toscana, Italia – ESTAR – agenția de sprijin regional pentru Toscana – achiziție rezervată pentru servicii de întreținere a spatiilor verzi din spitale și centre de sănătate. În total au fost rezervate 8 loturi cu o valoare totală de 23 milioane euro, pe o perioadă de 6 ani (Model de bună practică #07 în Buying for social impact. Good practice from around the EU).

Accesul întreprinderilor sociale la piață – cel mai eficient mod pentru a susține un domeniu care contribuie la incluziunea persoanelor greu angajabile

În România, prin intermediul, POCU, s-au înființat peste 2.500 de întreprinderi sociale.

• 180 dintre acestea sunt întreprinderi sociale de inserție
• 20 dintre aceste funcționează în Iași și creează 170 de locuri de muncă, dintre 76 sunt pentru persoane din grupuri vulnerabile.

La nivelul UE, prin Planul de Acțiune pentru Economia Socială (2021), întreprinderile de economie socială vor beneficia în următorii ani de un buget de aproape 3 miliarde euro.

Accesul la piață este cea mai sigură cale pentru a asigura sustenabilitatea entităților create în cadrul acestor programe europene!

Utilizarea prevederilor din cadrul legal existent – Legea 98/2016 (contracte rezervate) și Legea 448/2006 (decontarea achizițiilor de la unități protejate), ar spori accesul la piață pentru întreprinderile specializate în integrarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități – întreprinderile sociale de inserție. Punerea în practică a acestor prevederi ar permite acestor angajatori să creeze mai multe locuri de muncă și ar încuraja autorizarea unui număr mai mare de astfel de întreprinderi. 

💡O parte dintre întreprinderile sociale de inserție sunt autorizate și ca unitate protejată, astfel încât pot vinde produse și servicii care pot fi decontate de către organizațiile cu peste 50 de angajați, în baza Legii 448/2006.

 ‼️ Multe unități protejate existente pe piață beneficiază în mod ilegal de legea 448/2006 și nu funcționează conform singurului scop pentru care există aceste entități – incluziunea persoanelor cu dizabilități și din grupuri vulnerabile.

• În 2021, 61% din cifra totală de afaceri realizată de unități protejate a fost realizată de doar 36 unități protejate, care au creat doar 15% din total locuri de muncă. 
• În 10 luni de activitate, o entitate cu 1 angajat a raportat o cifră de afaceri de 845.000 euro.
• Multe entități au raportat o cifră de afaceri nerealistă raportat la nr. de angajați și la obiectul de activitate – de exemplu, 5 milioane euro cifra de afaceri cu 8 angajați, dintre care 5 din grup vulnerabil. Cele mai multe firmele clasice cu o cifră de afaceri similară au peste 20 sau chiar 50 de angajați.
• Metoda de fraudare constă în vânzarea de produse intermediate, în condițiile în care legea spune că produsele și serviciile furnizate de unități protejate trebuie să fie realizate prin propria activitate a salariaților aparținând grupului vulnerabil. 

Despre cazuri de încălcare a legii de către unitățile protejate, citiți în Observatorul de integritate UPA

Iată și un checklist util  pentru organizațiile care fac achiziții de la unități protejate.

Bine de știut!

Întreprindere socială de inserție vs. Unitate protejată

Asemănări

Scopul constituirii – integrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități, ambele entități trebuie să aibă angajate minim 30% persoane din grupuri vulnerabile.

Deosebiri

Distribuirea profitului – unitatea protejată funcționează ca un SRL, profitul se distribuie asociaților. Întreprinderea socială de inserție investește minim 90% din profit în misiunea socială.

Concluzii

Bugetele de achiziții publice pot fi folosite pentru a crea valoare adăugată și pentru a produce impact social. Cea mai bună utilizare a banului public este să ne asigurăm că multiplicăm valoarea acestor bani și creăm beneficii în comunitate – pentru acele entități care asigură locuri de muncă pentru persoane greu angajabile și care sunt de multe ori beneficiari de ajutoare sociale.

Alegerea celui mai mic preț și achizițiile de la operatori economici cu angajați puțini, care fac doar import și intermediere de produse nu este întotdeauna o dovadă de utilizare eficientă a banului public. În condițiile în care există un cadru legal pentru achiziții rezervate, iar oferta de la un operator de impact social satisface condițiile de calitate, prețul mai mare plătit se va reflecta în beneficii în cascadă, pe termen lung.

---

Citește și despre:

Contracte rezervate, achiziții publice sociale: cadrul european și național

Barometrul achizițiilor publice responsabile social

Observatorul de integritate UPA – primele sesizari de practici incorecte au fost transmise catre ANPD!

Ghid de bune practici în colaborarea cu unitățile protejate

 

Sistemul de achiziții publice și unitățile protejate autorizate

O șansă în plus pentru ocuparea lucrătorilor defavorizați – contractele rezervate pentru întreprinderile sociale de inserție ar putea deveni obligatorii pentru autoritățile publice contractante mari!