Cum s-a schimbat ecosistemul economiei sociale din România după apariția Legii Economiei Sociale în 2015
România are o lege a economiei sociale care definește mai degrabă cadrul de funcționare a întreprinderilor sociale în momentul de față, legea este în proces de revizuire și se încearcă să se adauge o serie de facilități fiscale și non fiscale pentru sectorul de economie sociale.
Încercăm să venim cu experiența practică și să îmbunătățim acest cadru legislativ, dar ceea ce pot să spun este că într-adevăr, se vede o schimbare, pentru că România a beneficiat de fonduri europene care a adus posibilitatea pentru multe persoane care doreau să înființeze o întreprindere socială, să aibă acces la o sursă de finanțare și să plece la drum. Practic, prin fonduri europene, s-a asigurat un capital inițial pentru start. Și noi, la ADV România, în cadrul programului „Acceleratorul de întreprinderi sociale” am sprijinit astfel înființarea a 42 de întreprinderi sociale în România și ele au beneficiat de aproximativ 4,2 milioane de euro în total finanțare pentru a-și demara activitatea și au deja 18 luni de când sunt în piață de când funcționează. Și noi credem că mai mult de 80 % dintre ele vor fi sustenabile după ce va înceta finanțarea.
Contribuția antreprenorilor sociali în gestionarea crizei refugiaților din Ucraina
Multe întreprinderi sociale, inclusiv și noi la UtilDeco, una din cele mai mari întreprinderi sociale din portofoliul nostru, ne-am implicat prin achiziționa în prima fază materiale de primă necesitate, care au fost trimise chiar partenerilor noștri de Ucraina. Și asta s-a întâmplat chiar în a doua săptămână de război. Ulterior o parte din aceste întreprinderi sociale au creat locuri de muncă pentru persoane refugiate. Altele au dezvoltat servicii educaționale sociale pentru refugiați.
Inclusiv noi am sprijinit și am finanțat înființarea unui centru de tranziție pentru refugiați în Iași. Iată că din activitatea economică de întreprindere socială am construit împreună cu alți parteneri din Iași, un astfel de centru în care se oferă servicii integrate pentru aceste persoane. E încă foarte mult de muncă, sperăm să reușim și asta ne propunem următorul următoarele luni, să dezvoltăm un program în cadrul căruia cele 42 de întreprinderi sociale chiar să creeze 100 de locuri de muncă pentru persoanele refugiate, pentru că aceste întreprinderi sociale funcționează pe tot teritoriul României, deci ar putea acoperi o vastă regiune, pentru a putea crea locuri de muncă și a asigura un venit acestor persoane.
Concluzii după Enterprising for Tomorrow 2022

E nevoie de foarte multă implicare pentru dezvoltarea sectorului de economie socială și această implicare vine din două perspective, din ceea ce s-a conturat și în discuțiile cu antreprenorii sociali.
Prima perspectivă este legată de accesul la contracte și la finanțare pentru serviciile și produsele pe care le realizează aceste întreprinderi sociale. Și aici vorbim de achiziții responsabile social, pentru că întreprinderile sociale pot crește cel mai ușor atunci când există cerere și ofertă pentru produsele pe care le oferă.
Iar a doua direcție este cea de competitivitate și cum creștem această competitivitate a întreprinderilor sociale, și aici vorbim de finanțare și vorbim de finanțare accesibilă pentru aceste întreprinderi sociale, fie că ne referim la granturi, fie că ne referim chiar la creditarea sectorului de către instituții financiare, bancare sau non bancare specializate pe sectorul de economie socială. De aceea și noi la conferință ne-am propus să scoatem în evidență și am invitat foarte mulți antreprenori sociali. Cred că este una din puținele conferințe în care în sală, mai mult de 80 % erau antreprenori sociali din România, Republica Moldova, Ucraina, România, Georgia și Armenia.
Am vrut să arătăm că aceste întreprinderi sociale au potențial de creștere, că oferă servicii și produse competitive, iar ele își pot potența impactul social pe care îl generează în comunitate doar atunci când, la rândul lor, au cerere pentru produsele și serviciile pe care le oferă, pentru că în funcție de acest aspect își pot dimensiona și capacitatea organizațională. Pot crea noi locuri de muncă, pot genera mai mult impact social în comunitate și, bineînțeles, și impact economic.
Cum va arăta viitorul antreprenoriatului social?
Europa are o viziune de dezvoltare a economiei sociale. Plecând de la această viziune, se înființează mai multe instituții, dar și instrumente care vin să dezvolte antreprenoriatul social în Europa. Țările membre vor avea responsabilitatea, la rândul lor, să transpună acest plan de acțiune în propriile direcții de acțiune la nivel de țară.
Se vor crea instrumente financiare de finanțare și de creditare pentru întreprinderile sociale și inclusiv acele instrumente care există în momentul de față pentru mediul de business sunt încurajate să deschidă secțiuni dedicate și adaptate pentru întreprinderile sociale de creditare, pentru că și ele au nevoie de acces la finanțare pentru a fi competitive în piață.
Urmăriți interviul integral aici.

English 



