Pe 17 decembrie 2021, Comisia Europeană a publicat prima ediție a raportului Clustere de Inovare Socială și Ecologică în Uniunea Europeană, perspective și experiență / Clusters of Social and Ecological Innovation in the European Union, perspectives and experience. Analiza a fost realizată de Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri.
Acest raport:
- identifică modelul Clusterelor de Inovare Socială și Ecologică (CSEI) și explorează prezența acestora în Uniunea Europeană;
- evidențiază rolul clusterelor și a formele similare de cooperare care stimulează dezvoltarea economiei sociale.
Obiectivele analizei:
- Să obțină o caracterizare socio-economică a conceptului de Clustere de Inovare Socială și Ecologică (CSEI);
- Să identifice și să analizeze principalele aspecte inovatoare pe care le aduc clusterele în tranzițiile sociale și ecologice;
- Să identifice și să analizeze caracteristicile, componentele și/sau determinanții clusterelor care facilitează diseminarea inovației și transferul în alte contexte.
Raportul de cercetare se bazează pe experiența a 30 de clustere din 13 țări ale Uniunii Europene. Conținutul documentului indică o listă extinsă cu 73 clustere identificate în țările UE și în Marea Britanie.
Clusterul creat de ADV România – Accelerator of Social Enterprises
- primul cluster de economie socială din România înregistrat pe platforma europeană de clustere
- singurul cluster din România prezentat în documentul oficial al Comisiei Europene
ADV România a înregistrat la finalul anului 2021 clusterul ”Acceleratorul de Întreprinderi Sociale!” în platforma europeană de clustere – o inițiativă a Comisiei Europene finanțată prin programul UE pentru Competitivitate a Întreprinderilor și IMM-urilor (COSME).
Înființarea clusterului ”Acceleratorul de Întreprinderi Sociale!” reprezintă pentru ADV România, următoarea etapă de coalizare și dezvoltare a sectorului de economie socială din România. În momentul de față, clusterul este format din 50 de membri, mare parte întreprinderi sociale, dar și autorități și instituții educaționale. Împreună, putem fi o voce și un exemplu al impactului social și economic pe care îl au întreprinderile sociale, putem învăța unii de la alții, realiza produse și servicii pe lanțul valoric și chiar dezvolta parteneriate pentru inovare și sustenabilitate. Împreună cu alte trei clustere din Uniunea Europeană, am depus și prima cerere de finanțare la Comisia Europeană, care să atragă bani pentru inovarea și digitalizare sectorului. – declarat Angela Achiței, antreprenor social și președintele fundației „Alături de Voi” România (ADV România).
Mare parte din membrii acestui cluster sunt și membri fondatori la AFIN IFN S.A., prima instituție financiară nebancară cu capital românesc, pentru finanțarea întreprinderilor sociale, care prinde contur în prezent și va fi înregistrată oficial în aprilie 2022.
În continuare, pot adera întreprinderi sociale și nu numai, pentru a fi membri în cluster sau în AFIN. Pentru detalii suplimentare referitor la AFIN poate fi consultat site-ul afin.org.ro, iar pentru înregistrarea în cluster, ne puteti transmite un mail pe office@alaturidevoi.ro.
Clustere de inovare socială și ecologică: dimensiuni, caracterizare și tendințe
Principalele constatări ale raportului:
- „Clusterizarea” economiei sociale este o mișcare socială recentă și în creștere în Uniunea Europeană.
- Aproape toate clusterele îndeplinesc abordarea parteneriatului multiplu; adună în componenţa lor cel puţin 2-3 tipuri de actori. Aproape jumătate din eșantion reunește 3 până la 6 tipuri de actori, care exprimă forme mai largi și mai complexe a cooperării între entităţile din economia socială, tradiţionale pentru întreprinderi clasice și alți actori de sprijin, cum ar fi autoritățile publice, centre de educație și cercetare. Multe clustere au caracteristica specifică de a include societatea civilă organizații, deși mai ales într-o manieră informală.
- Clusterele sunt de obicei intersectoriale în ceea ce privește sectorul de activitate (codurile CAEN).
- Majoritatea CSEI sunt de dimensiuni mici și mijlocii.
- Majoritatea CSEI sunt implicate în rețele interregionale și internaționale sau proiecte.
- Crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economică locală sunt prioritățile cele mai urmărite.
- O altă prioritate recunoscută în unele cazuri este exclusiv dezvoltarea unui „ecosistem de economie socială” regional în sine prin crearea unui mediu favorabil de conditii si sprijin. Totuși, în majoritatea cazurilor, aceasta este legată de o ambiție socială – incluziunea socială, incluziunea în muncă, educația, promovarea unei economie ecologică și circulară etc.
- Majoritatea CSEI prezintă un model financiar caracterizat de surse multiple de sursa de venit. Sprijinul resurselor publice este prezent în majoritatea cazurilor, pentru unele în mod structural, pentru majoritatea prin finanţarea din proiectele. Alte surse sunt contribuțiile membrilor, împrumuturile și donațiile private.
- Unele clustere sunt dezvoltate în jurul unui spațiu fizic specific sau doresc realocarea lor într-un astfel de spațiu comun. Acestea sunt adesea organizate ca „spatii deschise”, hub-uri sau fablab-uri și au o varietate de activități și servicii care depășesc activitatea de business (activități creative și culturale, de agrement,educație, locuire etc.). Acest tip de cluster face adesea parte dintr-un sector industrial mai larg și o viziune de regenerare sau dezvoltare urbană.
- În ceea ce privește apartenența, există trei tipuri de bază: închisă și formalizată, apartenența informală și apartenența deschisă.
De ce sunt importante aceste clustere?
Clusterele de inovare socială și ecologică sunt vehicule ideale pentru a alinia IMM-urile locale, întreprinderile sociale, inițiative ale cetățenilor, autorități locale și regionale și centre de cercetare pentru a contribui la digitalizare și la tranziția durabilă a economiei locale și de proximitate.
Clusterele asigură prosperitate în numeroase sectoare, contribuie la construirea de lanțuri valorice locale rezistente și deservesc o gamă largă de părți interesate.
Aceste clustere merg mult dincolo de simple rețele. Acestea implică un angajament mai puternic și o apartenență mai mare din partea tuturor stakeholderilor, precum și dorința de a împărți nu numai resursele, ci și luarea deciziilor privind aspirațiile comune. Prin urmare, principala forță a acestor clustere este capacitatea şi know-how-ul lor în materie de cooperare care decurg din valorile promovate de economia socială, precum și capacitatea lor de a experimenta și de a inova.
Împreună, întreprinderile sociale și clusterele industriale, s-au dovedit a fi valoroase în termeni de răspuns la criză și de redresare, deoarece au demonstrat acțiuni concrete de solidaritate, cooperare, inovare și regenerare. Dimensiunea europeană este la fel de vizibilă în impulsul clusterelor de a-și extinde modelul și de a învăța de la alte structuri deopotrivă.
Referință document:
European Commission, Directorate-General for Internal Market, Industry, Entrepreneurship and SMEs, Clusters of social and ecological innovation in the European Union, perspectives and experiences : the role of clusters and similar forms of business cooperation in fostering the development of social economy, Publications Office, 2021, https://data.europa.eu/doi/10.2873/07591