
Pe 31 mai 2021, România a depus la Comisia Europeană Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Începând cu acest an și până în 2026, România va atrage 29,2 miliarde euro pentre redresarea și creșterea economică.
” Piesa de rezistență a programului pe care îl propunem pentru români și România sunt reformele, o serie de transformări esențiale, de la rădăcină, care au fost mereu amânate și de care politicienilor mereu le-a fost teamă. Este momentul să ținen pasul cu Europa modernă, să declanșăm aceste transformări.”
„Sunt 29,2 miliarde euro, bani pentru investiții dar care sunt legați de reforme în toate domeniile, mai mici sau mai mari care vor trebui să dea siguranța ca, odată ce am folosit acești bani, am creat și baza prin care apoi să ne dezvoltăm doar prin noi înșine.”
PNRR – mai 2021 – Descarcă documentul integral
Șase piloni vor susține transformarea României până în 2026
- Pilonul I. Tranziția verde
- Pilonul II. Transformare digitală
- Pilonul III. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii
- Pilonul IV Coeziune socială și teritorială
- Pilonul V. Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională
- VI. Politici pentru noua generație
Economia socială – pe lista principalelor provocări și obiective (P4) din Pilonul V
Minim 350 de structuri de economie socială vor fi nou înființate cu minim 2450 locuri de muncă noi create.
Pilonul V. Sănătate și reziliență instituțională
> Componenta V.2. Reforme sociale – alocare totală de 216 milioane EUR
>>Reforma 5 – Îmbunătățirea și modernizarea legislației privind economia socială
>> > Investiția 5 – Implementarea unor scheme de granturi pentru sprijinirea economiei sociale
> Patru provocări și obiective principale:
P.4 Economia socială se confruntă cu provocări semnificative
> REFORME & INVESTIȚII:
R.5 Modernizarea legislației privind economia socială
„Întreprinderile sociale oferă un răspuns adaptat la aceste probleme sociale complexe. Aceste întreprinderi creează locuri de muncă și oportunități de angajare pentru tinerii aflați în situații de risc, pentru femei și persoane cu dizabilități, oferindu-le instruire profesională teoretică și practică, pregătire pentru locul de muncă și mentoratul necesar pentru a intra pe piața muncii
și a avea o carieră pe termen lung, într-un post decent. Ele dezvoltă modele de afaceri care îmbunătățesc calitatea produselor și a serviciilor, majorează volumele de vânzări, optimizează procesele de producție și oferă acces pe piață, majorând semnificativ volumul veniturilor înregistrate de micii producători și artizani.”
Propuneri referitoare la revizuirea legislației în domeniul economiei sociale:
- Aprobarea modificării Legii nr.219/2015 (lege/OUG), termen finalizare Q2 2022
- Aprobarea modificării HG nr.585/2016(lege/OUG), termen finalizare Q1 2023
Motivație: „În România impactul economic al întreprinderilor sociale rămâne marginal. Actualul cadru legislativ și de politică publică nu valorifică suficient potențialul întreprinderilor sociale de a inova și de a contribui la obiectivele de dezvoltare durabilă.”
I.5. Scheme de granturi pentru sprijinirea dezvoltării economiei sociale
„Economia socială este adeseori activă şi abordează, uneori într-o competiţie inegală, domenii economice în care capacitatea şi
competiţia sunt deja prezente (producţie şi servicii generale), unde anumite constrângeri legate de caracterul social pot influenţa competitivitatea economia socială în comparaţie cu economia clasică.”
Schema de granturi pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor sociale în zona economiei verzi și/sau digitale:
În 2022 se stabilește ca obiectiv atragerea de granturi pentru sprijinirea dezvoltării rețelei de economie socială prin înființarea de noi structuri de economie socială și dezvoltarea celor existente de succes, în special în domeniul economiei verzi și/sau digitale.
Schema de granturi pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor sociale în zona rurală (cu integrare în muncă a tineriilor NEETS)
În 2023 se stabilește ca obiectiv atragerea de granturi pentru sprijinirea dezvoltării rețelei de economie socială prin înființarea de noi structuri de economie socială în zona rurală cu scopul integrării tinerilor NEETS.
Schema de granturi pentru creșterea /up-scaling a întreprinderilor sociale de succes
În 2024 se stabilește ca obiectiv atragerea de scheme de minimis pentru întărirea sustenabilității celor existente. Au fost înființate mii de structuri de economie socială însă, datorită lipsei unei abordări sistemice, acestea funcționează nesustenabil sau în afara sectorului. Activitățile de lansare de call-uri, evaluare a cererilor de finanțare, contractare și finanțare (inclusiv monitorizare în timpul implementării și post-implementare) a investițiilor de susținere.
Mecanism de implementare a schemelor de granturi
Ministerul Muncii și Protecției Sociale va lansa apeluri de proiecte pentru cele 3 scheme de finanțare. La nivelul structurii înființate se va desfășura procesul de evaluare/selecție/contractare a structurilor de economie socială ce vor fi finanțate în cadrul programului.
Apelurile de proiecte vor avea detaliate ghidurile privind accesul la finanțare și modul de desfășurare a apelului de proiecte.
Ministerul de resort împreună cu sprijinul Consiliului Concurenței vor elabora și adopta schemele de ajutor de stat de minimis în vederea acordării grant-urilor către structurile de economie socială nou create/sprijinite.
REZULTAT ESTIMAT:
- minim 350 de structuri de economie socială nou înființate/sprijinite
- cu minim 2450 locuri de muncă nou create (din care 875 locuri de muncă verzi, 875 tineri NEETS angajați)
- susținerea scale-up-ului pentru minim 50 întreprinderi de economie socială.
TERMEN: Semestrul al II-lea 2026.
BENEFICIARI: Grupurile de persoane defavorizate, structurile de economie socială existente, persoanele neocupate/ beneficiare de VMG/VMI etc.
BUGET: 80 milioane de euro >> Anexa 2 – Reforma Sociala – PNRR
„Am gândit toate detaliile din Plan astfel încât să fie cu adevărat o poveste de succes, cu toate proiectele și transformările la un loc, având sprijin din fondurile europene de Redresare și Reziliență. România modernă și reformată.” – Cristian Ghinea
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Economia socială este un sector prioritar în cadrul PNRR – planul prin care România va atrage aproximatix 30 de miliarde de euro, bani care vor fi utilizați pentru transformarea economică și socială.
Ne bucurăm să regăsim în intervențiile și reformele propunerile înainte de RISE – Rețeaua întreprinderilor sociale de inserție din România – care grupează câteva dintre cele mai importante astfel de întreprinderi din România, organizație din care face parte și ADV România.
→ PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ – Document integral