Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, care va crea un cadru favorabil pentru întreprinderile sociale de inserție, a fost înregistrată în Parlament!

Legea va reduce costurile cu prestațiile sociale și va crea oportunități pentru o viață mai bună pentru categoriile marginalizate.

Propunerea legislativă vizează introducerea unui nou articol în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu următorul cuprins:

Art. 222: Scutirea de impozit pe profit a întreprinderilor sociale de inserție

Contribuabilii certificați ca întreprindere socială de inserție sunt scutiți de impozitul pe procentul din profitul realizat și care va fi alocat în mod obligatoriu scopului social și rezervei statutare, conform prevederilor Legii nr. 219/2015 privind economia socială. Această facilitate fiscală va fi pusă în aplicare în condiţiile respectării reglementărilor în domeniul ajutorului de stat.

Proiectul de lege documentat de Fundația ADV România, Rise România și Clusterul ”Acceleratorul de Întreprinderi Sociale” – Rețeaua Întreprinderilor Sociale de Inserție prin Activitate Economică a fost preluată si înregistrată de senatorul Cristian Bordei și deputatul Radu Molnar. 

56 de parlamentari din toate partidele au semnat proiectul de lege și vor susține propunerea pe circuitul de avizare legislativă.

Această măsură care încurajează înființarea și funcționarea întreprinderilor sociale de inserție va avea ca rezultat scăderea ratei șomajului și va contribui la reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și marginalizare socială.

Ce sunt întreprinderile sociale de inserție și care este situația la nivel național

Conform Legii economiei sociale, art. 10 (1) întreprinderea socială de inserţie este întreprinderea socială care:

• are, permanent, cel puţin 30% din personalul angajat aparţinând grupului vulnerabil, astfel încât timpul de lucru cumulat al acestor angajaţi să reprezinte cel puţin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaţilor;
• are ca scop lupta împotriva excluziunii, discriminărilor şi şomajului prin inserţia socio-profesională a persoanelor defavorizate;
• funcționează în baza unor principii, precum: prioritate acordată individului şi obiectivelor sociale faţă de creşterea profitului, principiul echităţii sociale faţă de angajaţi – nivelul de salarizare nu poate depăşi raportul de 1 la 8;
• sunt supuse unor controale și raportări anuale privind impactul economic și social;
• trebuie să reinvestească 90% din profit în misiunea socială.

Întreprinderile sociale de inserție se înființează cu o misiunea clară – de integrare în muncă a persoanelor cu dizabilități și din grup vulnerabil. Locul de muncă pe care acestea le creează nu înseamnă doar un salariu, ci un pachet de servicii sociale gratuite ce include consiliere, training, orientare profesională şi asistenţă la angajare, inclusiv pe piaţa liberă a muncii. Astfel, pentru aceste persoane care au un cumul de probleme, cresc șansele de menținere a locului de muncă și de tranziție către un loc de muncă în companiile clasice.

În Registrul Unic de Evidență a Întreprinderilor Sociale, publicat de ANOFM, la nivelul lunii mai 2022 figurau 186 de întreprinderi sociale de inserție (din totalul de 2.623 întreprinderi sociale). În cadrul acestor întreprinderi sociale de inserție (ISI) lucrează 843 de persoane, iar 403 dintre acestea sunt din grup vulnerabil. De cele mai multe ori aceste întreprinderi integrează în muncă persoane greu angajabile. Totodată, existența acestor entități și a fondurilor europene au dat curajul persoanelor cu dizabilități să devină chiar ei antreprenori, așa încât sunt mai multe ISI înființate de persoane cu dizabilități.

Ce modele de bună practică avem în România și care este modelul lor de integrare în muncă a persoanelor din grup vulnerabil – citiți în catalogul cu modele de bune practici realizat de Asociația Ateliere fără Frontiere!

De ce este importantă această lege și cine vor fi beneficiarii

Problema de la care a plecat necesitatea acestei legi este că în acest moment, întreprinderile sociale de inserție care creează locuri de muncă pentru persoane din grup vulnerabil, de regulă beneficiari de ajutoare sociale, plătesc impozit pe profit. Prin lege, întreprinderile sociale trebuie să reinvestească minim 90% din profit în misiunea socială, dar pot să facă acest lucru doar după impozitare.

Așadar, propunerea legislativă:

• oferă întreprinderilor un stimulent pentru angajarea de lucrători mai puțin calificați (reducând costul relativ al acestei forțe de muncă);
• va stimula înființarea de noi întreprinderi sociale de inserție ceea ce va duce la inserția pe piața muncii a unui număr mai mare de persoane din grupurile vulnerabile; aceste persoane sunt, foarte probabil, beneficiare a diverse forme de protecție socială, inclusiv ajutor social, iar prin integrarea lor pe piața muncii, pe de o parte, vor contribui la bugetul de stat prin taxele și impozitele pe care le vor plăti iar, pe de altă parte, cheltuielile cu sprijinul lor social vor fi diminuate;
• are potențialul de a reduce șomajul structural, reducând distanța la care se află lucrătorii vulnerabili față de piața muncii convențională;
• reprezintă un semnal că statul dorește să dezvolte acest instrument de inserție socio-profesională a persoanelor din grupuri vulnerabile și astfel să se alinieze la liniile directoare stabilite pe data de 7 decembrie 2021 de către Comisia Europeană prin aprobarea Planului European de Dezvoltare pentru Economia Socială.

Beneficiarii propunerii legislative

• întreprinderile sociale de inserție;
• statul – prin taxele și impozitele pe care le va încasa pentru persoanele angajate, care cel mai probabil ar fi fost beneficiare de prestații sociale;
• persoanele din grup vulnerabil care vor avea oportunități crescute de integrarea în societate;
• întreaga comunitate – care va deveni mai incluzivă și mai prosperă.

Ce ar însemna pentru stat o măsură care să susțină întreprinderile sociale de inserție

Statul ar putea încasa de patru ori mai mult decât ceea cheltuie în prezent cu prestațiile sociale!

Conform datelor oficiale publicate de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în luna august 2021, un număr de 156.944 de persoane au beneficiat în medie de 52 euro/ lună/persoană ajutor social, fiind cheltuiți de la bugetul de stat aproximativ 8,1 mil Euro. Dacă aceste categorii de persoane, ar beneficia de serviciile unei întreprinderi sociale de inserție și ar avea un loc de muncă în cadrul acestor entități, la un salariul minim brut pe economie socială, angajatorul ar plăti 197 euro taxe angajat și angajator pentru o normă de 8 ore/zi. Aproximativ de 4 ori mai mult, decât ceea ce plătește statul în acest moment. Întreprinderile sociale de inserție pot conduce în timp la reducerea presiunii pe bugetul de stat în ceea ce privește acordarea prestațiilor sociale, care ar trebui să fie de fapt o plasă de siguranță temporară și nu o formă continuă de venit care nu face decât să creeze dependență și să adâncească gradul de sărăcie.

“Am depus astăzi, alături de Radu Molnar, încă un proiect de lege din pachetul Economiei Sociale prin care cerem modificarea Codului fiscal, astfel încât întreprinderile sociale de inserție să nu mai plătească impozit pe profitul pe care sunt obligate prin lege să-l reinvestească.

Acești bani vor merge către stimularea inserției pe piața muncii a persoanelor din categoriile vulnerabile!

Persoanele cu situații dificile primesc un loc de muncă și o șansă la independență. Însă, susținerea lor implică niște cheltuieli cu care firmele celelalte nu se confruntă. Și totuși ele sunt supuse aceluiași regim de taxare și impozitare ca o companie clasică, care are profitul ca singur scop. Aș mai adăuga și faptul că majoritatea întreprinderilor sociale sunt înființate de către ONG-uri. Deci dacă totuși se obține un profit, el ajunge la ONG-ul mamă care îl utilizează tot pentru un scop social!

Integrarea grupurilor defavorizate în societate are nevoie de un efort general, iar trecerea acestui demers ar presupune pași înainte în acest sens.” – a declarat senatorul USR – Cristian Bordei, pe grupul său de Facebook.

Senatorul care a inițiat această propunere în Parlamentul a fost sceptic la început în privința întreprinderilor de economie socială

Senatorul Cristian Bordei care a preluat această inițiativă este acum un susținător entuziast al întreprinderilor de economie socială. Însă la început a fost rezervat și chiar sceptic față de acest domeniu.

A avut ocazia să cunoască îndeaproape oamenii și activităților din spatele acestor entități în cadrul mai multor vizite în țară. Una dintre vizite a fost la UtilDeco – una dintre cele mai mari întreprinderi sociale de inserție din țară, fondată în 2008 de către ADV România. Acum în această întreprindere lucrează 19 persoane din grup vulnerabil, majoritatea persoane greu angajabile (persoane seropozitive HIV, persoane cu deficiențe locomotorii sau de auz), iar 100% din profit (după impozitare) este investit în misiunea socială.

În urma acestei vizite, iată ce a declarat senatorul pe pagina de Facebook:

“Prima reacție pe care am avut-o când am auzit prima dată despre “economie socială” a fost ceva de genul: ”bine…altă găselniță pentru tocat banii publici sub pretextul ajutorării săracilor!”.

Dar întâmplarea a făcut să ajung să discut despre preluarea unor inițiative legislative pentru acest domeniu. Evident asta a presupus să intru în contact și să particip la câteva discuții și dezbateri cu asociații reprezentative ale branșei, cum ar fi Fundația Ruhama din Oradea, Fundația “Alături de voi“ din Iași, RISE-Rețeaua Română a Întreprinderilor Sociale de Inserție prin Activitate Economică și alții.

A fost o adevărată revelație pentru mine. În general, în ceea ce privește potențialul dezvoltării acestui concept, potențial pe care țările Europei occidentale l-au înțeles deja foarte bine. În particular, privind rolul întreprinderilor sociale de inserție, prin care persoane din categorii vulnerabile, practic non-angajabile, ajung să fie integrate pe piața muncii și să-și schimbe complet condiția socială.  

Și pentru că o vorbă din popor zice că un gram de practică valorează cât o tonă de teorie, am profitat de prezența mea la Iași pe 19-20 mai pentru o acțiune comună a comisiei de politică externă a Senatului cu omologii din Republica Moldova ca să vizitez întreprinderile sociale care funcționează sub “acoperișul” Fundației “Alături de voi“.

Pot să spun că puține locuri m-au impresionat atât de mult în ultimii ani. Toată lumea zâmbea, toată lumea era tonică, uitai că te afli undeva unde de fapt se muncește, se produc echipamente de protecție, se procesează arhive de la societăți comerciale și instituții și nici nu mai observai că unii au o dizabilitate fizică sau de altă natură. Ori asta arată ceva!

Felicitări pentru tot ceea ce faceți Angela Achiței și Manuela Iftimoaiei împreună cu echipa voastră de oameni extraordinari, mult succes cu noile voastre proiecte îndrăznețe și rămâne cum am stabilit, m-ați convertit definitiv într-un susținător al domeniului!”

Cum poți să susții și tu această inițiativă

Dacă vrei să contribui la schimbare de durată, care să alinieze România la trendurile internaționale și la cele mai bune practici, ajută-ne să oferim vizibilitate acestei inițiative.

Te invităm să trimiți acest articol persoanelor interesate sau să apeși unul dintre butoanele de mai jos –  Facebook, Twitter sau LinkedIn.