În ședința plenară a Parlamentului European din 6 iulie a fost aprobat raportul promovat de Intergrupul de Economie Socială, condus de europarlamentarul și purtătorul de cuvânt pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale, Jordi Cañas, pentru implementarea Planului european de acțiune pentru economie socială.

Sursă imagine: socialeconomynews.eu

493 parlamentari europeni au votat în favoarea raportului pentru implementarea Planului de acțiune pentru economia socială

Ce semnificație are acest vot?

Planul de acțiune pentru economia socială a fost prezentat de Comisia Europeană în decembrie 2021, iar propunerea aprobată de Parlament aduce mai multe contribuții la acesta. Acest raport va ghida recomandările care urmează să fie adoptate de Consiliul European anul viitor.

Potrivit președintelui Social Economy Europe (SEE), Juan Antonio Pedreño, „acest sprijin înseamnă că instituțiile europene consideră economia socială o pârghie pentru schimbare în UE și că trebuie să facă neapărat parte din toate politicile UE pentru pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă Europa”.

Totodată „această aprobare înseamnă că Parlamentul European îndeamnă Comisia, statele membre și actorii economiei sociale să meargă mai departe în promovarea economiei sociale în Europa, cu scopul de a crește ponderea economiei sociale în ocuparea forței de muncă în Europa de la 6,3. % până la 10% până în 2030”.

 „Ne aflăm într-un moment unic pentru modelul de afaceri al economiei sociale pe care nu l-am mai experimentat până acum” – a subliniat Juan Antonio Pedreño.

Declarații oficiale

Sursa: socialeconomy.eu.org

[metaslider id=6374]

Ce recomandări include raportul?

Raportul include peste 60 de recomandări, privind modalitatea de implementare a planului de acțiune, crearea unui cadru favorabil dezvoltării economiei sociale, valorificarea instrumentelor

Achizițiile publice sociale – o prioritate

Punctul 14 – reamintește statelor membre că Directiva privind achizițiile publice (Directiva 2014/24/UE) permite autorităților contractante să utilizeze achizițiile publice pentru a urmări obiective de mediu și sociale și, în special, permite proceduri de licitație rezervate pentru entitățile care răspund criteriilor de calitate și ale căror scopul principal este includerea în forța de muncă a persoanelor cu dizabilități sau a altor grupuri expuse riscului de excluziune socială; invită autoritățile publice să recunoască achizițiile publice responsabile din punct de vedere social și ecologic ca o investiție în comunitate cu un mare potențial de combinare a obiectivelor sociale și competitive; subliniază că includerea cerințelor de mediu și sociale în licitații poate fi esențială pentru dezvoltarea sectorului economiei sociale; invită Comisia să promoveze în continuare achizițiile publice responsabile din punct de vedere social și bunele practici pentru a stimula practicile comerciale responsabile din punct de vedere social și încurajează statele membre să urmărească să condiționeze toate finanțările publice plătite sub formă de contracte de achiziții publice de respectarea obligațiilor aplicabile din domenii ale dreptului mediului, social și al muncii stabilite în temeiul dreptului Uniunii sau național, al contractelor colective sau al dreptului internațional al mediului, social și al muncii.

Punctul 15 – încurajează statele membre să adopte în mod sistematic strategii care vizează dezvoltarea achizițiilor publice responsabile din punct de vedere social, stabilind astfel o legătură între domeniile de politică între furnizarea de servicii și produse și contribuția acestora la obiectivele sociale; consideră că transpunerea Directivei privind achizițiile publice trebuie să fie cuplată cu inițiative de creștere a cunoștințelor despre relația dintre cheltuielile publice și contribuția acestora la atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și la consolidarea capacității ofițerilor cu achiziții publice și a entităților din economia socială; încurajează experții în achiziții publice să efectueze consultări de piață înainte de a întocmi documentele de licitație, pentru a înțelege mai bine ce pot oferi entitățile din economia socială și cum pot îndeplini cerințele de licitație; invită achizitorii să nu atribuie contracte doar pe baza prețului cel mai scăzut, ci la cea mai bună valoare, încorporând astfel criterii de calitate și considerente de impact social; invită statele membre să sporească transparența și să prevină corupția în achizițiile publice; subliniază necesitatea ca autoritățile relevante să exploreze cooperarea și parteneriatele în ceea ce privește accesul la achizițiile publice de către entitățile din economia socială, așa cum este cazul în unele state membre.

Se încurajează colaborarea cu instituțiile de invățământ

Punctul 23 – subliniază necesitatea promovării economiei sociale în rândul tinerilor; solicită Comisiei să asigure o colaborare continuă între Centrul european de competență pentru inovare socială și instituțiile de învățământ superior din toate statele membre, cu scopul de a dezvolta proiecte comune și de a crește gradul de conștientizare cu privire la posibilitățile pe care economia socială le oferă viitorilor tineri antreprenori și grupurilor subreprezentate, cum ar fi persoanele cu dizabilități, femei, persoanele în vârstă și grupurile social vulnerabile;

Economia socială trebuie să fie susținută de către autoritățile locale

Punctul 31– subliniază că economia socială este o modalitate de a rezolva provocările urbane; solicită ca finanțarea să fie direcționată la nivel local, inclusiv în zonele urbane;

Punctul 55 – constată că întregul potențial al sectorului economiei sociale de a aborda provocările socio-economice necesită o identificare clară a priorităților sociale de către autoritățile publice și entitățile din economia socială; subliniază că proiectele de economie socială necesită adesea un parteneriat strâns cu entitățile publice; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să elaboreze, în cadrul guvernanței macroeconomice, oferită la nivelul UE, o nouă strategie de investiții sociale în care prioritățile sociale sunt identificate în mod clar, în conformitate cu EPSR (The European Pillar of Social Rights Action Plan)  și care poate oferi un cadru de cooperare între autoritățile publice și entitati economice;

Instrumentele europene sunt esențiale pentru ca sectorul să prospere

Punctul 33 – invită statele membre să ofere finanțare pentru entitățile din economia socială și să utilizeze pe deplin fondurile actuale ale Uniunii pentru a promova sectorul economiei sociale și să își intensifice eforturile de a absorbi fondurile care le sunt puse la dispoziție pentru economia socială;

Economia socială poate oferi oportunități pentru tineri

Punctul 38 – recunoaște potențialul mare al economiei sociale pentru crearea de locuri de muncă de calitate și de stagii plătite pentru tineri, care pot accelera integrarea acestora pe piața muncii; încurajează statele membre să utilizeze fondurile disponibile în cadrul Youth Guarantee pentru a promova economia socială în rândul generației mai tinere, deoarece aceasta le poate îmbunătăți integrarea pe piața muncii; salută inițiativa Comisiei de a lansa în 2022 o Academie de politici pentru antreprenoriatul pentru tineret în cadrul Fondului Social Europea+, pentru a încuraja antreprenoriatul în rândul tinerilor și solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită antreprenoriatului social și să dezvolte inițiative specifice pentru a ajuta alți antreprenori subreprezentați în economia socială;

Centre naționale de competențe pentru inovare socială și sprijin pentru ONG-uri

Punctul 39 – sprijină înființarea de centre naționale de competențe pentru inovare socială destinate antreprenorilor sociali și a unui centru european de competențe pentru inovare socială; reamintește, totuși, Comisiei și statelor membre că inovarea socială este practicată de toate organizațiile din economia socială, inclusiv de furnizorii de servicii sociale non-profit, precum și de antreprenorii sociali; invită statele membre să abordeze provocările specifice ale sectorului serviciilor sociale non-profit, pentru a permite acestui sector să își continue calea inovatoare, păstrând în același timp granturile și subvențiile din cadrul FSE+ sau al proiectului Erasmus+;

Pentru a vedea toate recomandările incluse în raport accesează Raportul privind implementarea Planului de acțiune pentru economia socială.

 

Sursa imagine: socialeconomy.eu.org