Prezentă la conferința europeană de economie socială, organizată de ADV România (la Iași, 17 aprilie 2024), Ana-Maria Coscotin, Team Leader la Direcția Generală pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL), a reiterat mesajul constant al comisarului Schmit – acela că economia socială ocupă un loc important pe agenda Comisiei Europene.

În panelul de deschidere al conferinței, reprezentanta Comisiei Europene a vorbit despre ce face Comisia Europeană pentru a sprijini sectorul economiei sociale, referindu-se în special la finanțările acordate în România prin Fondul social european Plus (FSE+) în perioada de programare 2021 – 2027.

Fondul social european Plus investește 1,3 miliarde de euro în întreaga Uniune pentru a sprijini dezvoltarea economiei sociale. Proiectele finanțate vor contribui la o economie mai echitabilă mai durabilă și la o Europă mai socială.

În România, 235 de milioane de euro sunt alocate pentru acest sector în cadrul a două programe cofinanțate din Fondul social european Plus – –  Educație și Ocupare (PEO) și Incluziune și Demnitate Socială (PIDS). 

Discrepanțe între ceea ce se dorește la nivelul Comisiei și ceea ce se întâmplă cu adevărat în România

„După cum probabil știți, implementarea Fondului social european Plus funcționează conform principiului gestiunii partajate, ceea ce înseamnă că autoritățile naționale sunt responsabile de gestionarea fondurilor, de selecția și de implementarea proiectelor.

Aș dori să-i invit pe toți cei interesați de finanțarea sectorului să participe activ la consultările publice relevante privind Ghidurile solicitantului.

Realitatea:

• Propunerile actorilor din sector nu au fost preluate în Ghidurile finale

ADV România și RISE România – Rețeaua Întreprinderilor Sociale de Inserție, actori cu experiență și notoritate europeană în acest sector, au participat la consultările publice privind Ghidurile de finanțare. Nici o propunere relevantă pentru sector din partea lor nu a fost preluată în Ghidurile finale. Singura modificare față de Ghidul publicat în consultare publică a fost că s-a renunțat la apel de tip „primul venit, primul servit”, și a fost apel cu termen de depunere, pe care l-au prelungit nejustificat, cu o lună de zile.

Așadar, Ghidurile solicitantului pentru programele FSE+ din România nu au inclus observațiile actorilor care lucrează direct în sector. Lecțiile pe care le-am învățat din exercițiul anterior au fost total inutile. Recomandările din Raportul „Implementarea Planului de Evaluare a Programului Operațional Capital Uman 2014-2020 – Evaluarea intervențiilor POCU în domeniul incluziunii sociale” nu s-au regăsit în formele finale ale Ghidurilor.

Câteva concluzii din Raportul „Implementarea Planului de Evaluare a Programului Operațional Capital Uman 2014-2020 – Evaluarea intervențiilor POCU în domeniul incluziunii sociale”

• În opinia beneficiarilor este nevoie ca astfel de scheme de grant să fie gestionate de administratori cu experiență în economie socială.
• Nu toți administratorii au oferit sprijin în direcția dezvoltării afacerii, atenția acestora fiind concentrată pe „rapoartele de progres și colectarea documentelor”.

Lipsa sustenabilității este problema majoră în acest sector. Trebuie să evităm crearea de întreprinderi sociale care să oprească activitatea atunci când sprijinul european se oprește. Acest lucru se poate întâmpla numai dacă creăm condiții-cadru la nivel local și național. Un ecosistem funcțional al economiei sociale este esențial.

Ana-Maria Coscotin, Team Leader Romania, la Direcția Generală pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL)

Administratorii schemelor de grant pentru PEO și PIDS au fost selectați

La finalul lunii mai 2024, MIPE a publicat listele intermediare cu administratorii de grant selectați pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural și urban (liste PIDS – rural, liste PEO – urban).

• Supracontractare uriașă pe ambele programe – de 279% pe un apel si de 168% pe alt apel, cand conform documentelor de program se poate supracontracta doar 150%.
• Mulți dintre cei selectați nu au expertiză în sector.
• Mai mulți administratori de grant din perioadele anterioare de finanțare, nu au lăsat nimic în urma lor, iar acum contractează proiecte de zeci de miloane de euro ca lider de proiect sau parteneri.
• Microîntreprinderi cu 2-3 angajați și cifre de afaceri chiar și de 15.000 euro, au fost selectate să implementeze proiecte multiple, a căror valoarea însumează 3-12 miloane de euro și îi vor învăța pe sute de antreprenori să se lanseze în afaceri.

Procesul de contractare a proiectelor pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul urban și rural a început pe 29 mai 2024.

Întreprinderile sociale cum ar fi cele de inserție pot avea un impact substanțial prin promovarea unui mediu favorabil pentru incluziunea persoanelor defavorizate.

Ana-Maria Coscotin, Team Leader Romania, la Direcția Generală pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL)

Realitatea:

• Întreprinderile sociale cele mai mari din sector, cu rezultate, cu notoritate, care creează valoarea adăugată în acest sector, au făcut propuneri pentru modificarea Ghidurilor, însă acestea au avut impact zero.
• Întreprinderile sociale de inserție care au aplicat pe aceste apeluri nu se regăsesc pe Lista organizațiilor selectate. În mod ironic, acestea au fost depunctate la criteriile relevanță și sustenabilitate și sunt pe listele de rezervă. În condițiile supracontractării deja uriașe, contestația „este doar un exercițiu de imagine, în care ai șanse să primești câteva puncte în plus, dar fără a avea și acces la finanțare…” (Angela Achiței, președinte ADV România).

Cine sunt antreprenorii sociali care au înființat întreprinderi sociale în exercițiul financiar anterior prin proiecte derulate de organizații care se regăsesc pe Lista intermediară publicată de MIPE în 2024?

Numere de coduri de proiecte, anonimi fără poveste.

Pentru că altceva în afară de tabele publicate pe social media sau site-uri (unele nici nu mai sunt active; evident, finanțarea s-a terminat, ce mai contează ce rămâne în urmă?!) nu găsim.

Printre ei s-au rătăcit și câțiva antreprenori cu ADN social – oameni care au înființat întreprinderi sociale care funcționează și astăzi, care își păstrează misiunea socială și care, culmea, în perioada de sustenabilitate au participat la activități dedicate întreprinderilor sociale derulate prin proiectele ADV România și s-au alăturat instrumentelor create de ADV România, au beneficiat de finanțare prin AFIN, instrumentul de finanțare co-fondat de ADV România special pentru a asigura sustenabilitatea sectorului, au participat gratuit la programe de formare, vizite de studiu, evenimente (finanțate prin proiecte finanțate direct de Comisia Europeană, pentru care ADV asigură o co-finanțare de 10 – 20%).

Toate întreprinderile sociale înființate în trecut figurează în Registrul Întreprinderilor Sociale. Însă să afli ce întreprinderi sociale au sprijnit administratorii de grant în perioada anterioară (2019 – 2022), ce valoare adaugată au creat, ce rezultate și resurse au rămas în urma lor e imposibil de aflat!

În cele mai multe cazuri, singurele informații care au fost făcute public (cel mai frecvent pe paginile de Facebook dedicate proiectelor) sunt de acest tip:

„Se prelungește perioada de depunere a dosarelor de candidatura în cadrul concursurilor de planuri de afaceri până în data de 10.02.2022.” – postare din 1 februarie 2022, urmată de o altă postare abia în august 2022:

„A fost modificat formularul Notei justificative privind achizițiile. Au fost adăugate 2 noi declarații privind evitarea conflictului de interese. Toate informațiile le găsiți pe site-ul proiectului la” – de altfel ultima postare de pe pagina proiectului analizat. Pentru cei curiosi sa afle povesti de succes, rezultate, se pare ca aceste informatii au fost strict confidențiale.

Cazul unui alt proiect

Ultima postare publică, pe social media, noiembrie 2022: „Asociația ….. în parteneriat cu Asociația….., anunță finalizarea implementării proiectului “…….Intreprinderi sociale ….”, cod MySmis ….., finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4 – Incluziune socială și combaterea sărăciei, obiectivul specific 4.16 – Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă.” – atât!

Imaginea care însoțea textul din postare este aceasta:

Și, dacă vă întrebați cine sunt câștigătorii, aceștia sunt prezentați astfel, tot pe Facebook:

De fapt, această postare informează beneficiarii proiectului, nu publicul larg. Din perspectiva noastră, astfel de anunțuri se trimit direct beneficiarilor prin email, iar pe social media, publicul larg se așteaptă să regăsească informații concrete, povești, studii de caz, macar un exemplu de întreprindere socială, măcar chipul unui antreprenor social.

Între acest anunț și anunțul final, a mai fost singură postare, mai exact aceasta:

Concluziile vă aparțin.

Aceasta este lista cu proiectele selectate în 2019.

Manifest pentru onestitate și etică în implementarea programelor dedicate înființării de întreprinderi sociale

Apelul de finanțare dedicat economiei sociale ar trebuie să fie anulat și regândit în acord cu valorile și principiile economiei sociale.

Fondurile europene dedicate dezvoltării sectorului de economie socială trebuie să fie folosite corect, nu oportunist. Aceste fonduri nu ar trebui să fi gestionate de organizații care nu au lasăt nimic în urma proiectelor pe care le-au gestionat în trecut, de firme de consultanță care nu înțeleg și nici nu cred în sector.

Ana-Maria Coscotin, reprezentanta Comisiei Europene, a spus că proiectele finanțate prin FSE+ vor contribui la o economie mai echitabilă mai durabilă și la o Europă mai socială. Dar acest deziderat e posibil doar dacă autoritățile naționale vor asigura gestionarea responsabilă a fondurilor, selecția și de implementarea transparentă a proiectelor (acesta de fapt a fost și îndemnul doamnei Coscotin – urmărește mesajul integral de la conferință).

Trebuie să utilizăm în mod strategic resursele disponibile, este important ca fondurile alocate sectorului să ajungă la acesta și în acest scop.

Ana-Maria Coscotin, Team Leader Romania, la Direcția Generală pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL)

Manifestul nostru – un sector de economie socială autentic, dedicat cu adevărat oamenilor cu ADN social, care să își atingă misiunea de care vorbește Comisia Europeană, care să creeze valoarea adăugată. Rolul nostru este să contribuim la crearea ecosistemului. Avem un rol activ. Faptele noastre sunt vizibile.

Nu putem să nu luăm atitudine în cazul acestor apeluri și să asistăm la pervetirea unui sector care are potențialul de a aduce transfomări durabile, autentice – pentru oameni, mediu și comunitate. Un sector pentru care ne luptăm să creăm resurse pentru a atrage cât mai mulți oameni cu ADN social.

Expertiza și know-how-ul ADV România nu au fost considerate bune pentru a continua și replica rezultatele obținute și în cadrul apelurilor curente.

Relevanța și sustenabilitatea au fost punctele slabe ale proiectului (așa au decis evaluatorii). Rezultatele anterioare, tot ce am făcut ulterior și facem în continuare pentru sustenabilitate întregului sector (nu doar ale celor 2 Acceleratoare pe care le-am implementat) nu au contat deloc. Și asta în timp de ce Comisia Europeană ne selectează ca model de bună practică și solicită să trimitem un material pentru studiu de caz sau în timp ce însuși comisarul European Schmit vorbește despre rolul și impactul ADV România în sectorul economiei sociale.

Privind rezultatele noastre anterioare pe apelurile de înființare a întreprinderilor sociale (2019 – 2022), vă invităm să aflați mai multe aici:

• Acceleratorul de Întreprinderi Sociale din Regiunea Nord-Est
• Acceleratorul de Întreprinderi Sociale în Regiunea Nord-Est – povești de succes, impact, rezultate
• Acceleratorul de Întreprinderi Sociale din România
• Acceleratorul de Întreprinderi Sociale – premiat la Gala CCIFER

Playlist cu povești video despre întreprinderile sociale înființate în cadrul proiectului